Noaptea Cercetătorilor Europeni 2025 are loc pe între 25 și 27 septembrie în multe orașe din țară, concomitent cu 25 de țări. La Muzeul Antipa, vineri, 26 septembrie, copiii sunt așteptați gratuit să stea de vorbă despre știință cu cercetători ai muzeului din diverse domenii.
La Muzeul Antipa vineri, 26 septembrie, între orele 15:00 – 20:00 au loc activități dedicate Nopții Cercetătorilor 2025 (ultima intrare: ora 19:00).
„Intrarea este liberă, iar vizitatorii pot să descopere știința din culisele muzeului și să interacționeze direct cu cercetători și specialiști din diverse domenii”, anunță Muzeul Antipa.
Vezi programul integral
Programul activităților – Noaptea Cercetătorilor 2025 la Antipa:
Păsări de amurg și de noapte
Coordonator: Dr. Andrei Ștefan
Odată cu asfințitul soarelui și primele umbre ale serii, multe dintre păsări își încetează activitățile zilnice și se retrag la odihnă. Dar abia acum începe programul păsărilor de noapte. De obicei tăcute și retrase în timpul zilei, noaptea le remarcăm mai mult prin cântec și prin siluetele rapide în aer ori încremenite pe crengi. Vă așteptăm la Noaptea Cercetătorilor pentru a privi îndeaproape păsări naturalizate, pentru a auzi cântecele lor înregistrate din natură, și pentru a afla detalii despre modul lor de viață. Împreună vom explora lumea păsărilor de amurg și de noapte – o lume plină de sunete, forme și adaptări uimitoare.
Biologia unei bijuterii: cum se formează perlele
Coordonator: Dr. Oana Paula Popa & Dr. Ana Maria Krapal
Perlele sunt comori vii, create natural de diferite specii de moluște, printr-un proces fascinant de apărare: atunci când un corp străin pătrunde în cochilie, scoica îl învelește treptat cu straturi fine de sidef.
„Perlele sunt întotdeauna potrivite”, spunea Coco Chanel – iar aceste cuvinte, asemenea parfumurilor și hainelor sale, nu s-au demodat niciodată.
Discrete, dar pline de lumină, perlele poartă în ele o eleganță atemporală și o poveste despre transformare și vindecare. Nu sunt doar bijuterii, ci procese biologice uimitoare. În interiorul unei scoici, o iritație se poate transforma într-un miracol sidefat! Aceasta este lecția pe care perla o șoptește lumii: fragilitatea poate deveni frumusețe, iar procesul vindecării poate fi strălucitor.
În cadrul ediției din acest an a Nopții Cercetătorilor, vom explora împreună originile perlelor și vom povesti despre speciile de moluște care le produc, tipurile de perle naturale și de cultură, dar și utilizările lor, de la bijuterii prețioase până la aplicații medicale moderne.
Vă invităm să descoperim împreună magia și știința din spatele acestor bijuterii organice!
Microscopul – o fereastră către universul detaliilor
Coordonatori: Dr. Rozalia Magda Motoc, voluntar masterand Teona Cârcioiu
Detaliile fac diferența! O expresie des auzită, dar care capătă o cu totul altă dimensiune atunci când pătrunzi în universul fascinant dezvăluit prin microscopia optică și electronică. Acum aveți ocazia să vă convingeți singuri cât de uimitoare pot fi detaliile invizibile ochiului liber.
Microscopia electronică de scanare (SEM) utilizează fascicule de electroni pentru a reda cu fidelitate suprafețele celor mai mici specimene, în timp ce microscopia optică se bazează pe lumină pentru analiza acestora.
Preparatele biologice destinate microscopiei electronice scot la iveală o fațetă ascunsă a naturii — o lume complexă, de o frumusețe neașteptată. Grăuncioarele de polen, aripile insectelor, ouăle de fluturi, diatomeele sau crustaceele marine devin subiecte de studiu spectaculoase, care încântă privirea și stimulează deopotrivă curiozitatea științifică și pe cea artistică.
Vă invităm să pășiți într-o lume nevăzută, unde detaliile contează cu adevărat!
Mediul marin: un tărâm subacvatic
Coordonator: voluntar masterand Teona Cârcioiu
Oceanul planetar este sistemul interconectat al apelor oceanice și marine ale Pământului și cuprinde cea mai mare parte a hidrosferei, ce acoperă aproape 71% din suprafața globului.
Multe civilizații s-au dezvoltat și au fost influențate de apa mărilor ce reprezintă un imens izvor de energie, hrană, materii prime, cale de transport, și chiar sursă de apă dulce.
La Noaptea Cercetătorilor, vizitatorii vor afla o parte din tainele nevertebratelor marine (habitat, biologie, importanță ecologică și economică, etc.) și le vor putea admira cu ajutorul lupei binoculare și a microscopului.
Prin cunoașterea și înțelegerea mediului marin îl vom putea proteja, conserva și combate factorii poluanți și perturbatori.
O călătorie fascinantă prin lumea botanicii
Coordonator: voluntar Sasha Scotnițchi
Vă invităm, în această seară, alături de voluntarul Muzeului, Sasha Scotnițchi, într-o călătorie fascinantă prin lumea botanicii!
La standul de botanică veți descoperi o colecție unică de specimene din întreaga diversitate a plantelor – de la delicatele alge și mușchi, la impunătoarele conifere, flori spectaculoase, dar și ciuperci și licheni surprinzători. Vom explora împreună tainele relațiilor dintre specii și vom vedea cum plantele susțin întreaga lume vie – fie că devin adăpost pentru păsări, fie că sunt transformate de insecte în adevărate „sculpturi” naturale.
Veți afla cum se realizează colecțiile științifice: de la arta alcătuirii unui herbar, la metodele prin care plantele sunt conservate în alcool sau prin uscare, pentru a putea fi studiate și admirate sute de ani mai târziu.
Totodată, vom înțelege ce înseamnă specii endemice, native, introduse și invazive, dar și de ce biodiversitatea are nevoie de sprijinul nostru. Cel mai important însă, vom descoperi misiunea cercetătorilor: aceea de a proteja lumea vie și de a asigura ca Natura să își continue spectacolul minunat și pentru generațiile viitoare.
Călătorie în universul himenopterelor
Coordonator: Dr. Alexandra Florina Popa
Unul dintre cele mai bogate şi diversificate grupuri de insecte, atât ca număr de specii (peste 150.000 de specii descrise) cât şi ca stil de viaţă este ordinul Hymenoptera (albine, viespi, furnici). Departe de a fi monotonă şi cenuşie, lumea himenopterelor ascunde nenumărate curiozităţi și mistere care aşteptă să fie descifrate. Cunoaşterea biologiei și comportamentelor acestor vietăți trezeşte curiozitatea şi admiraţia şi invită la reconsiderarea concepţiei noastre asupra lor. Importanţa lor este semnificativă atât pentru natură – prin implicarea în procesul polenizării – cât şi pentru om – prin obţinerea unor produse utile în industria alimentară, farmaceutică. Numeroase specii de himenoptere intervin în echilibrul din cadrul ecosistemelor naturale, ca prădători ai altor insecte dăunătoare pentru culturi. Dacă v-am făcut curioși, vă așteptăm la Noaptea Cercetătorilor unde veți descoperi câteva dintre tainele himenopterelor: locuri şi modalităţi inedite de construire a cuibului, de procurare a hranei, acțiuni uimitoare în raport cu dimensiunile lor neînsemnate, precum și anumite dovezi de dexteritate de care dau dovadă.
În căutarea paraziților păsărilor
Coordonatori: Dr. Costică Adam, Dr. Constantinescu Cristina
Păsările se numără printre animalele cele mai îndrăgite de om, uneori fiind companioni grozavi, ce ne pot amuza și încânta. Puțini dintre noi știu însă că prietenele noastre înaripate (papagali, fazani, păuni și chiar păsările de curte) sunt gazde pentru alți „chiriași”, mai mult sau mai puțin nepoftiți.
Pana unei păsări întrece în complexitate blana mamiferelor și solzii reptilelor. Poți să ți-o imaginezi ca pe un mic arbore. Penajul complet alcătuiește o mică pădure, în care pielea păsării este solul, micile pene sunt arbuștii, iar penele mari sunt copacii înalți. Această pădure în miniatură adăpostește creaturi vii: unele mai mici, cum sunt acarienii de pene (arachnide mai mici de jumătate de milimetru), iar altele mai mari, cum sunt păduchii de pene (peste un milimetru ca dimensiune). Diferiți viermi paraziți populează intestinele și organele interne ale păsărilor.
Într-o scurtă incursiune în acest univers al paraziților interni și externi ai păsărilor îți vom arăta cât de diverse sunt aceste creaturi. Vom discuta cum se împacă gazdele-păsări cu paraziții pe care îi poartă și de ce este important să studiem această relație. Îți vom prezenta tehnicile moderne de studiu în teren și în laborator, precum și rezultatele echipei noastre pornită pe urmele păsărilor de pe trei continente: Europa, Africa și Asia.
Conservarea materialului biologic pentru muzeele de științele naturii
Coordonatori: Dr. Mircea Ciobanu, Raluca Stancu
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au manifestat dorința de a privi, studia și păstra animale. Dacă animalele vii pot fi privite și studiate în mediul natural sau grădini zoologice, după moarte, acestea pot fi conservate prin diferite metode specifice pentru expunere și studiu, în cadrul muzeelor de istorie naturală.
Muzeele de istorie naturală sunt dedicate explorării și studiului lumii biologice și, prin aceste eforturi, oferă, cu vastele lor colecții, principala înregistrare a istoriei și diversității vieții. Astfel, munca specialiștilor este esențială pentru înțelegerea bogăției vieții.
Conservarea materialului biologic presupune păstrarea, sub formă de preparat umed sau uscat, a organismului în întregime sau a unor părți ale acestuia, în scopuri științifice, educaționale și pentru o mai bună înțelegere a biodiversității.
Aceste preparate oferă informații valoroase despre specii și mediile în care trăiesc, ajutându-ne să înțelegem cum putem proteja mai bine animalele și plantele.
Metode moderne de colectare a lepidopterelor
Coordonatori: dr. Vlad Dincă, dr. Mihai Stănescu
Studierea lepidopterelor (fluturilor) impune deseori colectarea unui material cât mai bogat și mai variat. Însă diversitatea faunei actuale de lepidoptere face imposibilă atingerea acestui obiectiv fără utilizarea unei palete variate de metode de colectare.
Cunoașterea tot mai amănunțită a biologiei lepidopterelor a permis dezvoltarea a numeroase metode noi, moderne, de colectare, capabile să permită capturarea eficientă a unor exemplare din specii rar întâlnite în capturile realizate până la jumătatea secolului XX. Astfel, utilizarea feromonilor – substanțe eliberate de lepidoptere pentru a atrage un partener de împerechere din aceeași specie – a permis colectarea unui număr mare de exemplare de același sex și din aceeași specie, susținând în acest fel studierea aprofundată a unor grupuri de lepidoptere capturate până atunci relativ rar prin alte metode, tradiționale, de colectare.
Totodată, folosirea feromonilor a permis construirea unor capcane care să captureze eficient exemplarele dintr-o singură specie, utilizate și la combaterea unor specii care produc pagube în culturi, păduri etc. Pe de altă parte, progresele recente în ceea ce privește cunoașterea modului de hrănire al lepidopterelor adulte au contribuit la construirea unor noi tipuri de capcane cu momeli, mai eficiente și mai selective. În sfârșit, progresele înregistrate în construirea unor surse de lumină artificială tot mai specializate, au permis studierea răspunsului diferitelor specii de lepidoptere nocturne față de radiația luminoasă de o anumită lungime de undă și folosirea acestor informații pentru construirea unor capcane tot mai sofisticate, apte să permită colectarea cu predilecție a unor specii dintr-un anumit grup sistematic.
Cu ocazia ediției 2025 a Nopții Cercetătorilor Europeni, cercetătorii de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” vor prezenta câteva dintre noile tipuri de capcane folosite pentru capturarea lepidopterelor și vor oferi informații inedite legate de metodele moderne de colectare a insectelor din acest grup sistematic și de programele de cercetare în care sunt folosite astfel de metode de colectare.
Colecțiile de entomologie
Coordonator: dr. Melanya Stan
În cadrul Muzeului Grigore Antipa colecțiile entomologice cuprind peste 1 milion de exemplare. Colecția de Lepidoptere este cea mai mare, cu peste 390.000 de exemplare, urmată de colecția de Coleoptere, cu peste 247.000 de exemplare. Pe lângă acestea, Muzeul deține și colecții ale ordinelor Diptera, Hymenoptera, Heteroptera, Orthoptera, Odonata, Neuroptera, etc. Pentru a organiza colecții științifice este nevoie de cercetători (entomologi) care asigură colectarea materialului entomologic, determinarea/identificarea acestuia precum și de personal specializat în tehnici de preparare a diverselor grupe de insecte. Aceste tehnici sunt importante pentru asigurarea criteriului estetic al unei colecții, precum și pentru evidențierea caracterelor de morfologie externă necesare unui cercetător pentru determinare.
Dacă sunteți pasionați de insecte și doriți să aflați tehnici de preparare, vă așteptăm la „Noaptea cercetătorilor”, în Sala Insectelor!
Gândacii Nicrophorus și curiozitățile lor
Coordonator: dr. Melanya Stan
În fauna României se găsesc opt specii ale genului Nicrophorus, acestea fiind prezente și în colecțiile muzeului. Numiți și gândacii gropar, gândacii Nicrophorus sunt esențiali pentru descompunerea materiei organice, prevenind acumularea de animale moarte și asigurând returnarea nutrienților valoroși în sol, contribuind, astfel, la menținerea sănătății ecosistemelor. Aceste specii se caracterizează print-un simț al mirosului foarte dezvoltat, fiind atrase de mirosul unui animal mort de la peste 1,5 km distanță. Speciile de Nicrophorus sunt cunoscute prin obiceiul de a îngropa carcasele de vertebrate mici. Un mascul și o femelă, după împerechere, vor lucra împreună pentru a excava solul de sub carcasă, făcând-o să se scufunde, apoi înlătură părul sau penele de pe carcasă, realizând o pepinieră în care femela depune ouă. Gândacii Nicrophorus oferă îngrijire parentală – o trăsătură rară în lumea coleopterelor, rămânând lângă carcasă pentru a o proteja și a hrăni larvele prin regurgitare. Ei acoperă carcasa cu saliva care conține substanțe antimicrobiene, pentru a întârzia putrezirea carcasei, permițând larvelor să se dezvolte complet. Dacă v-am trezit cât de puțin interesul, vă așteptăm la Noaptea Cercetătorilor!
Universul cristalelor
Coordonator: Cornelia Țolea
La Noaptea Cercetătorilor 2025 vă dăm întâlnire în Sala de minerale şi roci a Muzeului Antipa, să descoperiți frumusețea și diversitatea comorilor naturale ascunse în adâncurile pământului! De la cristale rare la pietre prețioase, fiecare exponat spune o poveste fascinantă despre geologia și istoria planetei noastre.
Există peste 4000 de minerale în lume care se disting prin originea, culoarea şi forma lor de cristalizare. Aceste comori ale naturii sunt martori tăcuți ai istoriei geologice a planetei noastre.
Vă invităm să descoperiți împreună cu noi universul fascinant al cristalelor!
Vietăți cu sânge rece
Coordonator: Dr. Alexandru Iftime
Între vertebrate, expresia „animale cu sânge rece” se aplică (la modul general, căci există interesante excepții) reptilelor, amfibienilor și peștilor, la care ne gândim, poate, mai puțin în acest context.
La Noaptea Cercetatorilor vom putea afla câte ceva despre aceste animale și despre modul în care sunt ele studiate, pe teren și în colecțiile Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.
Peștii, pe care suntem obișnuiți să-i vedem în acvariu (sau farfurie), amfibienii și reptilele, care multora le inspiră repulsie sau teamă, sunt animale extrem de interesante din punct de vedere științific – și foarte vulnerabile la impactul negativ al omului asupra mediului, având nevoie de protecție.
Orice formă de studiu se desfășoară, așadar, luând în considerare în primul rând necesitatea de a ocroti aceste vietăți.
Explorarea spațiului cosmic din vecinătatea Pământului
Coordonatori: specialiști ai Institutului Astronomic al Academiei Române
La evenimentul „Noaptea Cercetătorilor Europeni ReCoNnect 2025”, standul Institutului Astronomic al Academiei Române va avea ca temă explorarea spațiului cosmic din vecinătatea Pământului. În acest sens, standul va expune fragmente de meteorit recuperate din diferite zone ale planetei, pe care vizitatorii le vor putea studia prin lupă binoculară. Cu acest prilej vor fi evidențiate structurile de agregare ale acestor obiecte extraterestre, precum materialul pietros, metalele topite și solidificate apoi în lipsa gravitației, oxizii dezvoltați pe suprafața lor, crustele de ardere și structurile cristaline.
Alături de fragmentele de meteorit și lupa binoculară, vizitatorii standului Institutului Astronomic vor putea vedea mai multe lunete și telescoape de dimensiuni mici. Astfel, vor face trecerea de la micro-universurile reprezentate de fragmentele de meteorit, la Universul propriu-zis”.