Noi detalii despre ieșirea României din Agenția Spațiala Europeană. Am pierdut deja dreptul de vot, de la 1 iulie

România a pierdut deja, de la 1 iulie 2018, dreptul de vot în Agenția Spațiala Europeană, pentru neplata contribuției, a declarat pentru EduPedu.ro președintele Consiliului Rectorilor. “Nu are cine să lupte pentru bugetul cercetării” și să ceară de la Finanțe cele 57,3 milioane de euro restante, pentru că portofoliul nu are ministru plin, a avertizat Sorin Cîmpeanu. Fostul ministru al Educației și Cercetării a precizat că 80% din contribuție se întoarce în țară, în proiecte cu diferite institute. De remarcat că regimul rulării banilor care se întorc de la Agenție este similar fondurilor europene, deci pe baza unor competiții internaționale organizate și supravegheate de ESA.

Contactat de EduPedu.ro, președintele Consiliului Național al Rectorilor a declarat că România a pierdut deja, de la 1 iulie 2018, dreptul de vot în Agenția Spațiala Europeană, pentru neplata contribuției.

ESA este organismul internațional cu cel mai bun randament, din perspectiva din care 80% din contribuția României se întoarce în țară”, a adăugat Cîmpeanu. Efectul suspendării votului, din cauza faptului că guvernul nu și-a plătit contribuția, este blocarea banilor pe care institutele din țară îi primeau în cadrul unor proiecte derulate cu ESA, a continuat acesta.

De cealaltă parte, reprezentanţii Agenţiei Spaţiale Române spun că niciun contract în derulare nu este afectat în prezent, scrie Digi24.ro.

Sorin Cîmpeanu a declarat pentru EduPedu.ro că banii dați către ESA “se întorc pentru finanțarea unor proiecte din institute de cercetare, din universități, din ROSA – Agenția Spațială Română și, mai cu seamă, în industria de IT a României. Aceste proiecte au fost câștigate pe bază de competiție de către entități din România, dar sunt în stadiul în care nu se semnează contractele de finanțare. Sunt blocate, neputându-se semna contractele de finanțare”.

Restanța României la ESA, pentru anul 2017 pentru Programul Standard și Opționale, este 22,8 milioane de euro, iar restanța pentru anul curent este de 34,5 milioane de euro. In total, sunt 57,3 milioane de euro”, a anunțat Câmpeanu.

Președintele CNR a precizat că “Ministerul Cercetării întreprinde demersuri către Ministerul Finanțelor pentru ca, în acest an, să se poată plăti măcar 50 de milioane de lei. Din păcate, inexistența unui ministru al Cercetării face ca aceste demersuri să nu aibă forța necesară rezolvării acestei probleme, pe care o consider de importanță națională. Mai exact, nu are cine să lupte pentru bugetul cercetării”.

Situația este similară în educație. Nu avem ministru, nu avem cine să lupte pentru finanțarea Educației”, a continuat Cîmpeanu.

Acesta a precizat că la CERN “nu există încă acest pericol”. “Restanțele României sunt sub 2 milioane de euro, dar dacă nu înțelegem importanța cercetării ca motor al dezvoltării, mă tem că pericolul s-ar putea extinde și pentru CERN, si pentru DUBNA – centru de cercetare în fizică în care România este iarăși parte”, a adăugat Sorin Cîmpeanu.

Oficialul a adăugat că declarațiile vin “din perspectiva unui fost ministru al Educației și Cercetării și, mai ales, din perspectiva universităților românesti, unele dintre ele având proiecte câștigate pe bază de competiție aflată în imposibilitate de a fi contractate din cauza neplății contribuțiilor”.

Exit mobile version