Rușinoasa aventură pe datorie a României în Agenția Spațială Europeană. Ministerul Educației vrea să plătească în rate restanța și penalizările – proiect

6.117 vizualizări
România nu și-a mai plătit contribuția pentru programe către Agenția Spațială Europeană (ESA) din anul 2017, potrivit notei de fundamentare a proiectului hotărârii de guvern prin care ministerul Educației și Cercetării vrea să plătească o mică parte din datoria acumulată. Suma restantă pentru anii 2017, 2018 și 2019 este de circa 96 milioane de euro. Pentru neplata contribuţiei România a pierdut dreptul de vot în ESA. Ministerul Educației și Cercetării a publicat în dezbatere un proiect de HG prin care propune plata sumei de 30,9 milioane lei către ESA, adică 6,4 milioane euro la cursul BNR de azi. Asta înseamnă 6,85% din suma restantă la plata contribuției.

Este pentru prima dată în istoria ESA, de la înființarea sa în 1975, când un Stat Membru ajunge în această situație, potrivit notei de fundamentare a proiectului.

Nota de fundamentare a proiectului expune situația cel puțin rușinoasă în care România, prin ministerul Cercetării și Guvernul României stăruie de ani de zile. Din cauza că țara noastră nu și-a respectat promisiunile și angajamentele Agenția Spațială Europeană ne-a retras dreptul de vot în urmă cu un an și jumătate, lucru semnalat de Edupedu.ro încă din octombrie 2018. În plus, ca să nu pierdem contractele de cercetare din acest domeniu de elită, Agenția Spațială Europeană a contractat un credit la bancă, prin care să acopere programele la care participă industria românească.

Care este statutul României în ESA şi ce angajamente ne-am asumat

România este stat membru al Agenţiei Spaţiale Europene din 2011. În ESA sunt 22 de state membre. Contribuţia financiară a României se suportă integral de la bugetul de stat, iar Agenţia Spaţială Română (ROSA) este autoritatea desemnată să reprezinte România în aplicarea Acordului. ROSA este în coordonarea ministerului Cercetării. Sunt două tipuri de contribuții, fixă (denumită obligatorie) și pentru programe (denumită opțională pentru că fiecare țară își determină calitativ și cantitativ programele și misiunile spațiale la care participă).

Contribuția fixă este stabilită prin lege și se calculează ca proporție din venitul național net între cele 22 de state membre, României revenindu-i aproximativ 1%. Această contribuţie a fost plătită.

Contribuția pe programe reprezintă cota de participare la fiecare dintre programele și misiunile spațiale multianuale ale ESA, selectate de România și aprobate. Miniștrii negociază și angajează participarea pe programe multianuale cu diverse durate și distribuții de costuri. Este angajată o suma totală, distribuția pe programe fiind aprobată de miniștri conform negocierilor și sugestiilor făcute de Agenția Spațială Română, având în vedere și menținerea contribuției totale a României la nivelul procentajului de 1% din bugetul total ESA.

Contribuţia României la programele opţionale ESA, calculată conform cu metodologia aplicată statelor membre a fost:

  • 8.104.000 euro pentru anul 2013, HG nr. 830/2013;
  • 14.665.000 euro pentru anul 2014, HG nr. 1146/2014;
  • 15.411.142 euro pentru anul 2015, HG 1146/2014. (Consiliul miniştrilor spaţiului din statele membre ESA din 2014 a aprobat participarea României la două noi programe – Ariane 6 şi ISS – şi o suplimentare aferentă acestora de 2.800.000 euro pentru anul 2015, sumă aprobată prin H.G. nr. 1018, din 30.12.2015);
  • 18.943.000 euro pentru anul 2016, HG nr. 799/2016;
  • 22.812.422 euro în anul 2017, nu a fost achitată;
  • 34.563.549 euro pentru anul 2018, nu a fost achitată;
  • 37.265.847 euro pentru anul 2019, nu a fost achitată.

Cine au fost miniştrii Cercetării din perioada 2017-2019, care au decis ca România să nu plătească această contribuţia la ESA:

  1. Șerban-Constantin Valeca, PSD, Guvernul Sorin Grindeanu, în funcţie de la 4 ianuarie la 29 iunie 2017;
  2. Lucian Puiu Georgescu, PSD, Guvernul Mihai Tudose, în funcţie de la 29 iunie 2017 până la 29 ianuarie 2018;
  3. Nicolae Burnete, PSD, Guvernul Viorica Dăncilă, în funcţie de la 29 ianuarie 2018 până la 31 august 2018;
  4. Viorel Ştefan (interimar), PSD, Guvernul Viorica Dăncilă, în funcţie de la 12 septembrie la 29 octombrie 2018;
  5. Nicolae Hurduc, PSD, Guvernul Viorica Dăncilă, în funcţie de la 29 octombrie 2018 până la 4 noiembrie 2019.

Banii daţi către ESA se întorc în cercetarea românească

“Participarea la programele ESA este în măsură să aducă valoare adăugată crescută atât în termeni economici cât şi de recunoaştere şi prestigiu pentru capacităţile ştiinţifice şi industriale româneşti implicate. Sumele transferate la ESA sunt utilizate pentru finanțarea contractelor care se încheie direct între entitățile naționale și ESA. Bugetului ESA este multianual, fapt ce determină ca sumele transferate să poată fi utilizate pe toată perioada de valabilitate a contractelor,” potrivit documentelor citate.

În prezent, sunt înregistrate și admise pentru a încheia contracte cu ESA mai mult de 170 de entități românești (private și de stat, din industrie, cercetare și universități). Acestea au încheiat mai mult de 185 de contracte în ultimii 4 ani.

“Prin programele ESA s-a obținut un retur al contribuției naționale de 86%-91% pentru perioada în care contribuția a fost achitată, capacitățile naționale premițând creșterea la 96%, acesta fiind mult superior celui obținut în programele de cercetare-dezvoltare-inovare ale Uniunii Europene”, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului de HG.

“Sumele alocate prin ESA pot fi utilizate integral de către institutele de cercetare naționale, de către universități și companii de înaltă tehnologie românești pentru a permite accesul organizațiilor din România la tehnologiile din patrimoniul ESA în vederea dezvoltării şi promovării de capacităţii naţionale de cercetare, educaţionale şi industriale în domeniile spaţial, aeronautic, securitate şi domenii conexe”.

Agenţia Spaţială Europeană s-a împrumutat pentru ca România să poată continua programele

Începând cu 2017 România nu a achitat contribuția pe programe (22.812.422 euro pentru 2017, 34.563.549 euro pentru 2018, 37.265.847 euro pentru 2019). A fost plătită doar contribuția fixă privind finanțarea organizației și programele de cercetare fundamentală, reprezentând cca. 20% din total. Pentru contribuția restantă, ESA a contractat un împrumut la bancă în vederea continuării programelor la care participă industria românească, împrumutul generând astfel, penalizări pentru România, se arată în fundamentartea actului normativ.

De la 1 iulie 2018, datorită neefectuării plăților, România a pierdut dreptul de vot în cadrul Consiliului si Comitetelor de program ESA, generându-se un precedent periculos cu efecte imprevizibile asupra mediului industrial și tehnologic național în domeniul spațial și conexe. Se periclitează astfel participarea tehnologiei și industriei naționale în cadrul programelor spațiale europene, întrerupându-se astfel un proces în evoluție, după eforturi de mai mult de două decenii.

Care sunt efectele, potrivit documentului citat: 

  • scăderea factorului de retur financiar industrial;
  • creșterea costurilor în achizițiile de tehnologie aerospațială și de apărare, prin creșterea riscurilor de țară;
  • pierderea capacităților de înaltă tehnologie realizate și în curs de realizare (producția și testarea de sateliți și componente de sateliți, componente de rachete lansatoare, infrastructura de sol spațială, imagerie satelitară, echipamente de zbor).
  • pierderi de resursă umană, diplomatică și de imagine, altele.

Care este suma minimă care trebuie achitată pentru ca România să poată recupera
dreptul de vot

În decembrie 2019 suma minimă pentru programele ESA este de 49.394.345 euro. Această plată ar permite menținerea dreptului de vot până la 31.01.2020.

Ce prevede proiectul de HG

Actualul minister al Educaţiei şi Cercetării propune prin acest proiect de hotărâre “plata sumei de 30.966.000 lei, reprezentând plata parțială a contribuției financiare restante a României la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA)”. Suma repreyintă mai puţin de 7% din suma totală restantă. Potrivit documentului, plata ar trebui aprobată în 2019 pentru că articolul 2 al actului prevede că suma “se asigură din bugetul aprobat pentru anul 2019 al Ministerului Educației și Cercetării – capitolul 53.01″Cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare”, titlul 55 – ”Alte transferuri””.

FOTO: ROSA

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Clasamentul Internațional al Universităților în Inginerie și Tehnologie 2019: O singură universitate românească în top

Clasamentul Internațional al Universităților 2019 realizat de Times Higher Education pe specializarea Inginerie și Tehnologie include o singură universitate româneasă: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Clasamentul britanic THE cuprinde 903 universități.…
Vezi articolul

Ce declara Nicolae Hurduc, noul ministru al Cercetării, acum 5 luni: Se ames­te­că servicii secrete cu politica, sînt gru­puri de interese, industria plă­teș­te politicul

“După părerea mea sistemul politic actual, al parti­delor, este depășit”, declara în luna mai noul ministru al Cercetării, Nicolae Hurduc. Într-un interviu acordat publicației Opinia studențească, Hurduc spunea: “Corupția există…
Vezi articolul

Comisia Europeană anunță că cercetătorii au dezvoltat noi materiale-martor pentru a verifica funcționarea corectă a testelor pentru coronavirus și pentru a evita rezultatele fals-negative / Comisarul pentru sănătate: Este o realizare majoră

  Oamenii de știință din cadrul Comisiei Europene au conceput noi materiale-martor pe care laboratoarele le pot utiliza pentru a verifica funcționarea corectă a testelor pentru coronavirus și pentru a…
Vezi articolul