Guvernul nu a început nici acum plata datoriilor de peste 115 milioane de euro către Agenția Spațială Europeană. România riscă să fie dată în judecată și exclusă din organizație, după ce în 2018 și-a pierdut dreptul de vot

2.744 de vizualizări
Foto: © Tomas Griger | Dreamstime.com
Guvernul nu a început încă plata datoriilor de peste 115 milioane de euro către Agenția Spațială Europeană (ESA), datorii acumulate din anul 2017 de când nu și-a mai achitat contribuțiile la programele opționale de cercetare derulate. România riscă să fie dată în judecată și exclusă din organizație, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern repus în dezbatere după ce unul similar fusese pus în transparență decizională la finalul anului trecut, dar nu a mai ajuns să fie aprobat.

Este pentru prima dată în istoria ESA, de la înființarea sa în 1975, când un Stat Membru ajunge în această situație, se arată în documentul guvernamental.

Pe 28 decembrie 2019 Edupedu.ro scria despre „Rușinoasa aventură pe datorie a României în Agenția Spațială Europeană”, cum Ministerul Educației vrea să plătească în rate restanța și penalizările. Intenția de atunci a fost abandonată, iar de la datoriile de circa 96 de milioane de euro din acel moment, în prezent s-au acumulat 115 milioane de euro datorii și penalități. Adică circa 20 de milioane de euro acumulate în prima jumătate a acestui an în care autoritățile au ignorat această problemă.

Suma pe care Guvernul voia să o plătească în decembrie 2019 era de 30,9 milioane de lei, potrivit proiectului de HG. În noua hotărâre de guvern pusă în dezbatere în iulie 2020 suma a scăzut la 30 de milioane de lei.

Suma prevăzută anul trecut însemna 6,4 milioane de euro la cursul BNR de la acel moment. Suma prevăzută în actualul proiect de HG înseamnă 6,2 milioane de euro la cursul valutar din prezent.

Dacă ar fi plătită această sumă acum, ar însemna stingerea unei părți de doar 5,38% din datoria totală. Suma exactă acumulată din datoriile României la Agenția Spațială Europeană la data de 18 mai era de 115.414.550 euro.

Efectele neplății

Neplata în continuare a datoriilor și angajamentelor poate conduce la o decizie de rezolvare a acestui diferend în justiție, putând fi urmată de o eventuală excludere a României din ESA. Chiar și într-un astfel de scenariu, România va trebui să își achite obligațiile financiare, scriu autorii proiectului de HG în nota de fundamentare.

Din cauza că țara noastră nu și-a respectat promisiunile și angajamentele Agenția Spațială Europeană ne-a retras dreptul de vot în urmă cu doi ani, lucru semnalat de Edupedu.ro încă din octombrie 2018. În plus, ca să nu pierdem contractele de cercetare din acest domeniu de elită, Agenția Spațială Europeană a contractat un credit la bancă, prin care să acopere programele la care participă industria românească.

Care este statutul României în ESA şi ce angajamente ne-am asumat

România este stat membru al Agenţiei Spaţiale Europene din 2011. În ESA sunt 22 de state membre. Contribuţia financiară a României se suportă integral de la bugetul de stat, iar Agenţia Spaţială Română (ROSA) este autoritatea desemnată să reprezinte România în aplicarea Acordului. ROSA este în coordonarea ministerului Cercetării. Sunt două tipuri de contribuții, fixă (denumită obligatorie) și pentru programe (denumită opțională pentru că fiecare țară își determină calitativ și cantitativ programele și misiunile spațiale la care participă).

Contribuția fixă este stabilită prin lege și se calculează ca proporție din venitul național net între cele 22 de state membre, României revenindu-i aproximativ 1%. Această contribuţie a fost plătită.

Contribuția pe programe reprezintă cota de participare la fiecare dintre programele și misiunile spațiale multianuale ale ESA, selectate de România și aprobate. Miniștrii negociază și angajează participarea pe programe multianuale cu diverse durate și distribuții de costuri. Este angajată o suma totală, distribuția pe programe fiind aprobată de miniștri conform negocierilor și sugestiilor făcute de Agenția Spațială Română, având în vedere și menținerea contribuției totale a României la nivelul procentajului de 1% din bugetul total ESA.

Contribuţia României la programele opţionale ESA, calculată conform cu metodologia aplicată statelor membre a fost:

  • 8.104.000 euro pentru anul 2013, HG nr. 830/2013;
  • 14.665.000 euro pentru anul 2014, HG nr. 1146/2014;
  • 15.411.142 euro pentru anul 2015, HG 1146/2014. (Consiliul miniştrilor spaţiului din statele membre ESA din 2014 a aprobat participarea României la două noi programe – Ariane 6 şi ISS – şi o suplimentare aferentă acestora de 2.800.000 euro pentru anul 2015, sumă aprobată prin H.G. nr. 1018, din 30.12.2015);
  • 18.943.000 euro pentru anul 2016, HG nr. 799/2016;
  • 22.812.422 euro în anul 2017, nu a fost achitată;
  • 34.563.549 euro pentru anul 2018, nu a fost achitată;
  • 37.265.847 euro pentru anul 2019, nu a fost achitată.
  • 20.772.732,8 euro, reprezentând primele două tranșe de 80% din contribuția pentru anul 2020, nu a fost achitată.

Cine au fost miniştrii Cercetării din perioada 2017-2019, care au decis ca România să nu plătească această contribuţie la ESA:

  1. Șerban-Constantin Valeca, PSD, Guvernul Sorin Grindeanu, în funcţie de la 4 ianuarie la 29 iunie 2017;
  2. Lucian Puiu Georgescu, PSD, Guvernul Mihai Tudose, în funcţie de la 29 iunie 2017 până la 29 ianuarie 2018;
  3. Nicolae Burnete, PSD, Guvernul Viorica Dăncilă, în funcţie de la 29 ianuarie 2018 până la 31 august 2018;
  4. Viorel Ştefan (interimar), PSD, Guvernul Viorica Dăncilă, în funcţie de la 12 septembrie la 29 octombrie 2018;
  5. Nicolae Hurduc, PSD, Guvernul Viorica Dăncilă, în funcţie de la 29 octombrie 2018 până la 4 noiembrie 2019.

Banii daţi către ESA se întorc în cercetarea românească

“Participarea la programele ESA este în măsură să aducă valoare adăugată crescută atât în termeni economici cât şi de recunoaştere şi prestigiu pentru capacităţile ştiinţifice şi industriale româneşti implicate. Sumele transferate la ESA sunt utilizate pentru finanțarea contractelor care se încheie direct între entitățile naționale și ESA. Bugetului ESA este multianual, fapt ce determină ca sumele transferate să poată fi utilizate pe toată perioada de valabilitate a contractelor,” potrivit documentelor citate.

În prezent, sunt înregistrate și admise pentru a încheia contracte cu ESA mai mult de 170 de entități românești (private și de stat, din industrie, cercetare și universități). Acestea au încheiat mai mult de 185 de contracte în ultimii 4 ani.

“Prin programele ESA s-a obținut un retur al contribuției naționale de 86%-91% pentru perioada în care contribuția a fost achitată, capacitățile naționale premițând creșterea la 96%, acesta fiind mult superior celui obținut în programele de cercetare-dezvoltare-inovare ale Uniunii Europene”, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului de HG.

“Sumele alocate prin ESA pot fi utilizate integral de către institutele de cercetare naționale, de către universități și companii de înaltă tehnologie românești pentru a permite accesul organizațiilor din România la tehnologiile din patrimoniul ESA în vederea dezvoltării şi promovării de capacităţii naţionale de cercetare, educaţionale şi industriale în domeniile spaţial, aeronautic, securitate şi domenii conexe”.

Agenţia Spaţială Europeană s-a împrumutat pentru ca România să poată continua programele

Începând cu 2017 România nu a achitat contribuția pe programe (22.812.422 euro pentru 2017, 34.563.549 euro pentru 2018, 37.265.847 euro pentru 2019). A fost plătită doar contribuția fixă privind finanțarea organizației și programele de cercetare fundamentală, reprezentând cca. 20% din total. Pentru contribuția restantă, ESA a contractat un împrumut la bancă în vederea continuării programelor la care participă industria românească, împrumutul generând astfel, penalizări pentru România, se arată în fundamentartea actului normativ.

De la 1 iulie 2018, datorită neefectuării plăților, România a pierdut dreptul de vot în cadrul Consiliului si Comitetelor de program ESA, generându-se un precedent periculos cu efecte imprevizibile asupra mediului industrial și tehnologic național în domeniul spațial și conexe. Se periclitează astfel participarea tehnologiei și industriei naționale în cadrul programelor spațiale europene, întrerupându-se astfel un proces în evoluție, după eforturi de mai mult de două decenii.

Care sunt efectele, potrivit documentului citat: 

  • scăderea factorului de retur financiar industrial;
  • creșterea costurilor în achizițiile de tehnologie aerospațială și de apărare, prin creșterea riscurilor de țară;
  • pierderea capacităților de înaltă tehnologie realizate și în curs de realizare (producția și testarea de sateliți și componente de sateliți, componente de rachete lansatoare, infrastructura de sol spațială, imagerie satelitară, echipamente de zbor).
  • pierderi de resursă umană, diplomatică și de imagine, altele.
Care este suma minimă care trebuie achitată pentru ca România să poată recupera dreptul de vot

Suma minimă care trebuie achitată pentru ca România să poată recupera dreptul de vot este dinamică, în martie 2020 suma minimă fiind de 70.803.115,06 Eur. Această plată ar permite menținerea dreptului de vot până la 31.06.2020.

Prin propunerea de a achita doar 6,2 milioane de euro, intenția Guvernului nu este aceea de a recupera acest drept de vot, după cum reiese din actele normative promovate.

Foto: © Tomas Griger | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Geneticiana Florina Raicu explică etapele testului pentru coronavirus, dependența totală a României de producători străini de aparate și kit-uri, plus problema majoră a resursei umane necesare pentru creșterea numărului de testări

Florina Raicu, cercetător genetician și asistent universitar la UMF Carol Davila, a explicat într-un interviu pentru G4Media.ro care sunt etapele obligatorii în realizarea unui test pentru detectarea coronavirusului și de…
Vezi articolul