Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, a vorbit despre Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a. Aceasta a declarat pentru Edupedu.ro că „Evaluarea Națională la clasa a VIII-a, de ani de zile, este o evaluare complet nerelevantă. Și se știu lucrurile acestea. Ar trebui schimbată”.
Profesoara a povestit că elevii intră în clasa a IX-a cu medii mari, dar ei „sunt din ce în ce mai slabi”.
„În ultimii ani, notele la Evaluarea Națională sunt din ce în ce mai mari, iar elevii, când ne intră în clasa a IX-a, sunt din ce în ce mai slabi. Sunt copii care intră cu media peste 9.50 și unii dintre ei nu reușesc să ia 5 și 6 la Matematică sau la Română. Acest examen este un examen depășit, este un examen pe bază de exercițiu pe niște algoritmi. Ei, de fapt, nu știu Matematică. Ei, de fapt, au exersat până la epuizare niște tipuri de exerciții. La Română, situația este la fel. Adică nu este un examen relevant. Toate examenele fac sigur o ierarhie, dar ele trebuie să fie mult mai complex gândite.
Declarațiile integrale acordate Edupedu.ro de către profesoara Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București:
Edupedu.ro: În forma actuală, Evaluarea Națională este o testare ce reflectă nivelul real al cunoștințelor elevilor?
Andreia Bodea: Evaluarea Națională la clasa a VIII-a, de ani de zile, este o evaluare complet nerelevantă. Și se știu lucrurile acestea. Ar trebui schimbată”. (…) În ultimii ani, notele la Evaluarea Națională sunt din ce în ce mai mari, iar elevii, când ne intră în clasa a IX-a, sunt din ce în ce mai slabi. Sunt copii care intră cu media peste 9.50 și unii dintre ei nu reușesc să ia 5 și 6 la Matematică sau la Română. Acest examen este un examen depășit, este un examen pe bază de exercițiu pe niște algoritmi. Ei, de fapt, nu știu Matematică. Ei, de fapt, au exersat până la epuizare niște tipuri de exerciții. La Română, situația este la fel. Adică nu este un examen relevant. Toate examenele fac sigur o ierarhie, dar ele trebuie să fie mult mai complex gândite.
Gândiți-vă că, la Matematică, ei au grile. Și dacă le pun la întâmplare, există o probabilitate să le pună bine. La Matematică, de exemplu, nu se urmărește parcursul logic, gândirea matematică care te-a adus în punctul acela. Pur și simplu, pui acolo un răspuns pe care poate l-ai copiat de la un coleg. (…)
La Română au ajuns aproape la niște comentarii, cum erau când am dat eu treapta a II-a. Ori asta nu spune nimic despre acel copil, absolut nimic. Nu reflectă realitatea. După aceea este această trezire și acest duș rece. Ei intră cu medii foarte, foarte mari, dar nu sunt de aceste note.
Nu mai vorbesc de materiile care nu sunt la examen. De exemplu, eu predau limba franceză. Cei mai mulți fac franceză 4 ani în gimnaziu. 99% vin cu mediile 10 la franceză. Ei nu știu franceză, nu știu anotimpurile, nu știu să numere până la 20.”
Edupedu.ro: Cum procedați?
Andreia Bodea: „Este foarte greu, pentru că am și eu o materie de parcurs. În ce timp să condensez eu cei 4 ani în care poate n-au avut profesor, poate n-au învățat ei, dar cum au luat aceste note? (…) Eu îl înțeleg și pe părintele care vine și spune «a avut 4 ani de zile media 10 la franceză. De ce i-ați dat 6?». Eu încă mai am resurse de energie și de răbdare să le explic: dacă n-a putut să-mi spună în franceză eu am 15 ani, după 4 ani de franceză, eu ce notă să-i dau?
Deci, noi, profesorii care predăm discipline care nu sunt de examen, adică fizică, chimie, biologie, limbă străină, istorie, geografie, ne confruntăm cu note mari cu care ei vin din școala generală și cu cunoștințe 5%, 10%. Și nu neapărat din vina lor.
Evaluarea Națională trebuia schimbată demult. Ea trebuia să fie interdisciplinară. Trebuia să aibă o zonă de științe. Să fie un examen care să cuprindă fizică, chimie, biologie, trebuia să aibă o zonă, nu știu, de societate unde să intre un pic de istorie. (…) Este ca la patinaj. Dacă la patinaj eu exersez triplu axel și numai triplu axel 2 ani de zile, dar fără nicio altă mișcare, și intru în concurs doar făcând acest triplu axel și-mi iese bine și am luat loc la Sava, înseamnă, de fapt, nu că sunt bun la patinaj, ci că sunt bun la acest triplu axel, dar la dublu tulup nu mai sunt bun, să fac oglinda nu mai sunt bun.
Deci, ei nu dau o probă de Matematică sau de Română, care să evalueze nivelul de cunoștință, cogniție, capacitatea de a sintetiza, capacitatea de a analiza, capacitatea de a găsi o soluție. La Matematică, până și figura le este desenată. Dacă mergeți în urmă cu 10 ani, o să vedeți că figura la geometrie trebuia să ți-o faci singur. Acum nici asta nu și-o mai fac singuri.”
Întrebat dacă se impune modificarea structurii examenelor susținute de elevi la finalizarea clasei a VIII-a, Mihai Dimian a atras atenția că „ne concentrăm mai mult” pe studierea limbii române și a matematicii cu cât ne apropiem de examene și „sunt neglijate celelalte” materii , ceea ce „este trist”.
Despre rezultatele de la Evaluarea Națională 2025
Joi, 10 iulie, au fost publicate rezultatele finale de la Evaluarea Națională 2025, potrivit calendarului oficial. Puțin peste 83% dintre elevii care au susținut anul acesta Evaluarea Națională (EN VIII 2025) au obținut medii peste 5, conform rezultatelor după contestații, transmite într-un comunicat Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Este cel mai mare procent din ultimii 16 ani. În privința mediilor de 10, după contestații, 85 de elevi au obținut medii maxime.
Peste 19 mii de contestații au fost depuse la Limba română, Matematică și Limba maternă de la Evaluarea Națională 2025, potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării. Cel mai mic număr de contestații din ultimii ani la Evaluarea Națională 2025. În premieră, absolvenții de gimnaziu au putut depune cereri de vizualizare a lucrărilor, înainte de a decide dacă contestă nota.
Informații de context
Amintim că Legea educației nr. 1/2011, cunoscută și sub titulatura „Legea Miclea-Funeriu” după numele celor doi miniștri care au conceput-o și aplicat-o, a prevăzut până în 2023 când a fost înlocuită cu Legea 198 Iohannis-Deca o altă structură a examenului de final de gimnaziu. Legea muta evaluarea la finalul clasei a IX-a, care urma să fie inclusă în gimnaziu, și înlocuia structura de examinare – care și în prezent are testări doar la română, matematică și limbă maternă – cu o examinare transdisciplinară.
Concret, Legea Miclea-Funeriu 1/2011 prevedea că Evaluarea Națională trebuie susținută de elevi, la final de gimnaziu, astfel:
- probă scrisă la limba și literatura română
- probă scrisă la limba maternă
- probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe
- probă scrisă la o limbă străină
- probă practică de utilizare a calculatorului, susținută în timpul anului
- probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor civice și sociale, susținută în timpul anului
Rezultatele de la aceste examene ar fi urmat să se concretizeze nu în note, ci în punctaje similare celor folosite în testele internaționale (la PISA, de exemplu) și ar fi urmat să fie folosite pentru admiterea la liceu, alături de portofoliul educațional al elevului.
Această structură de examen nu a fost însă aplicată niciodată, a fost prorogată an de an și ulterior ștearsă complet prin Legea 198/2023 promovată de ministra Ligia Deca în prezidențiatul lui Klaus Iohannis, care a lăsat examenele la română, matematică și limbă maternă, plus le-a dat liceelor posibilitatea să-și conceapă propriile examene de admitere care să dubleze Evaluarea. Nici acest tip de examinare nu a fost însă aplicat.
Dur cricată în spațiul public formula de evaluare națională decisă de Legea Iohannis-Deca, structura examinării de la clasa a VIII-a a fost propusă spre schimbare și de fostul ministru al Educației, Daniel David.
David a catalogat ca fiind „o problemă majoră” examenul de Evaluare Națională și a făcut apel la schimbarea rapidă a acestuia.
„Vă rog să vă uitați și voi la examenul care există în Italia sau în Franța. Au și ei un examen național, care nu contează în aceeași logică pe care o folosim noi. Dar uitați-vă că nu se reduce la matematică și română, deși acestea sunt abilități fundamentale. Și eu v-am spus de ce cred acest lucru. (…) Practic și n-am văzut niciunde în spațiul european un examen de acest tip pe cele două materii. Și logic vorbind, că am spus că ne gândim și logic și reflectând asupra domeniului: încă o dată mă întreb, dacă noi ne propunem să formăm prin educație mai multe competențe, nu ar fi bine să vedem standardizat cum le-am format?
Vă rog să vă uitați la modelul din Franța și din Italia. Poți să ai un test standardizat, cu subteste, care acoperă discipline diferite. Nu înseamnă că vei avea testul și disciplina, pentru că în momentul acela am complica lucrurile. Dacă se poate în alte țări, eu cred că se poate și în România. Dacă nu o să fim mai creativi, o să facem probabil cum fac francezii, de exemplu, care au și matematică, și limbă franceză, au și istorie, geografie, au și științe. Așa o să facem și noi.
Sper ca peste 10 ani să putem face și noi ceva similar sau cum se întâmplă în Finlanda”, a declarat Daniel David, pe 21 mai 2025.
În februarie 2025, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.
„Ați spus un lucru foarte important. Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.
Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea”. Aceasta a precizat că „memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce.”
- Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul vine în contextul în care proiectele cu noile-planuri cadru de liceu au fost puse în consultare publică și instituția a fost întrebată care ar trebui să fie legătura dintre planurile-cadru/programe și examene/metoda de evaluare a competențelor.
- În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici
Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”
Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”
Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.
În decembrie 2024, profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „orele trebuie să fie mult mai practice”. „Evident, copiii au nevoie să înțeleagă practic cum stau lucrurile și la ce le folosesc. Noi nu mai putem veni să fim niște mașini de scris în fața lor”, a precizat acesta.