Adrian Magdaș, profesor de matematică: Trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, subiectele sunt extrem de șablonizate. Riscul este să avem o reformă curriculară excelentă la liceu, care, însă, nu va conduce la rezultatele așteptate

11.550 de vizualizări
Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca / Foto: captură Youtube ClujTV
„O problemă actuală a învățământului gimnazial este concentrarea excesivă pe Evaluarea Națională și obținerea unor note cât mai mari, în detrimentul dobândirii competențelor din programele școlare, care sunt, de altfel, moderne și bine structurate. Astfel că, reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate”, a declarat Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, la dezbatere publică despre planurile-cadru de liceu 2025, de pe 14 februarie.

„Planurile-cadru nu reprezintă un scop în sine, ci doar o primă etapă; urmează programe școlare și manuale noi. Am speranța că, odată implementate aceste modificări, nu vom mai întâlni aceeași tipologie șablonizată a subiectelor de examen la bacalaureat”, a spus profesorul Adrian Magdaș.

Intervenția profesorului de matematică Adrian Magdaș, director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca

„În primul rând, doresc să-mi exprim satisfacția de a participa, pentru prima dată în cei 31 de ani de activitate didactică, la o dezbatere publică reală organizată de Ministerul Educației și Cercetării. Apreciez modul în care au fost concepute planurile-cadru pentru liceu, principiile care le stau la bază și care conferă o mai mare flexibilitate în construirea ofertei curriculare, adaptată specificului și resurselor fiecărei școli. Punerea în practică a acestor noi abordări va permite instituției să ofere elevilor un ritm de învățare personalizat, care să răspundă nevoilor lor de dezvoltare. Acest demers va conduce, de asemenea, la o creștere a responsabilității cadrelor didactice și a directorilor în elaborarea ofertei curriculare proprii.

Discutând cu elevii din clasa a XII-a, am constatat că flexibilitatea ar putea fi extinsă și la modul în care se studiază o limbă modernă în regim intensiv. De exemplu, elevii noștri obțin un certificat internațional de competențe lingvistice la finalul clasei a XI-a, iar în clasa a XII-a interesul pentru admiterea în facultate devine prioritar, în detrimentul studiului intensiv al limbii moderne. Prin urmare, propunerea mea și a colegilor mei este ca principiul flexibilității să fie aplicat și în cazul studiului intensiv al unei discipline, astfel încât elevii să aibă posibilitatea de a-și modifica opțiunea pe parcursul anilor de liceu – de exemplu, să poată renunța la studiul intensiv după trei ani.

Planurile-cadru nu reprezintă un scop în sine, ci doar o primă etapă; urmează programe școlare și manuale noi. Am speranța că, odată implementate aceste modificări, nu vom mai întâlni aceeași tipologie șablonizată a subiectelor de examen la bacalaureat. O problemă actuală a învățământului gimnazial este concentrarea excesivă pe examenele de evaluare națională de la finalul clasei a VIII-a, unde scopul principal este obținerea unor note cât mai mari, în detrimentul dobândirii competențelor prevăzute în programele școlare, care sunt, de altfel, moderne și bine structurate.

Această reformă trebuie completată prin regândirea atât a examenelor de evaluare națională, cât și a bacalaureatului, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate. Riscul este să avem o reformă curriculară excelentă, care, însă, nu va conduce la rezultatele așteptate. Sunt convins că toți cei prezenți ne dorim un viitor mai bun pentru noi și, în special, pentru copiii noștri.”

Declarații din dezbaterea despre planurile-cadru de liceu 2025 de la Cluj-Napoca:

A doua dezbatere publică despre planurile-cadru de liceu 2025 a avut loc la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca


3 comments
  1. De acord, Cătălin! Mai echilibrat totul. Deja se face asta in Europa, însă nu cu examen la fiecare ci cu o teză cross-discipline care sa urmărească un fir comun de discutat și argumentat. La 14 ani asta.

  2. Examen trebuie să se dea la toate materiile examen, inclusiv la muzică, religie, desen din moment ce fac parte din competențele culturale. Nu strică să știi ce e o mezosoprană, o partitură sau să recunoască o pictură a lui DaVinci sau Caravaggio, să știe să asorteze culorile sau diferențele dintre ortodoxie și islam etc.
    nunar trebui să mai fie atât de compleexe examenele la matematică și la română.
    Așa se va vedea valoarea reală a elevului.
    Așa li se va forma o cultură.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Toate fondurile obținute de școli ca venituri proprii trebuie să fie date primăriei, potrivit legislației, semnalează Daniela Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani: Trebuie să ne rugăm apoi de primar să ne dea banii înapoi, iar autoritatea locală hotărăște dacă ni-i dă sau nu, aici suntem pur și simplu la decizia lor

„Tot ce adunăm din venituri proprii trebuie să dăm către primărie. Nu rămâne nimic în școală”, a explicat Daniela Orășanu, în cadrul unei dezbateri referitoare la Legea Învățământului Preuniversitar, organizată…
Vezi articolul
Noile programe pentru Definitivat 2021

Olimpiade școlare 2022. Regulamentele actualizate pentru olimpiadele naționale de Istorie, Geografie, Limbi romanice, Engleză și Franceză, publicate de Ministerul Educației – DOCUMENTE

Au fost publicate regulamentele specifice pentru olimpiadele școlare naționale din anul școlar 2021-2022, de către Ministerul Educației, pe edu.ro. Acestea cuprind informații despre probele de concurs, participarea elevilor, calificarea acestora,…
Vezi articolul

Salarizarea concurențială a profesorilor, “pe bază de reușite, astfel încât să existe o competiție permanentă”, susținută de Natalia Intotero (PSD), președinta Comisiei de învățământ din Camera Deputaților

Salarizarea concurențială a profesorilor, pe bază de „reușite”, este susținută de Natalia Intotero, președinta Comisiei de învățământ din Camera Deputaților: „Trebuie să avem o salarizare corespunzătoare, motivată, dar, în egală…
Vezi articolul

VIDEO Director de viitor – conferință cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu: Peste 80% de posturi – ocupate în concursul de directori de școală / Vom propune în viitoarea lege a învățământului preuniversitar introducerea postului de director administrativ

Concursul de directori s-a încheiat și este momentul să aflăm ce vor face cei peste 8 mii de directori care au fost admiși, dar mai ales ce vor face autoritățile…
Vezi articolul

Câte 20 de profesori și directori din 216 școli participă, în martie și aprilie, la Studiul Principal TALIS 2024, făcut de OCDE în 50 de state, printre care și România / Cercetarea are și un modul de evaluare a cunoștințelor pedagogice generale ale profesorilor

Eșantionul TALIS 2024 are, în România, 4.000 de profesori participanți, potrivit unui comunicat dat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație. Eșantionarea și alegerea profesorilor a fost făcută…
Vezi articolul