Ministrul Daniel David, către profesorii din Cluj: Haideți să aprindem lumina în educație, mai întâi în sistemul nostru, apoi în societate / Știu că lumea nu mai are încredere în autorități, dar planurile-cadru sunt proiecte, le îmbunătățim

Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că schimbarea planurilor-cadru este un proces necesar și întârziat, având în vedere problemele majore din sistemul de educație. Acesta a subliniat că România se confruntă cu o creștere a analfabetismului funcțional și cu un curriculum supradimensionat, care împiedică dezvoltarea reală a competențelor elevilor. Oficialul a explicat că dezbaterea publică va continua, iar în luna mai vor fi propuse planurile finale, cu ajustări bazate pe feedbackul primit.

„Noi ar fi trebuit să facem aceste schimbări cel târziu în 2021, ca să intrăm în logica curriculară prin care să legăm între ele diversele cicluri – învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul la nivel de liceu. N-am făcut-o din diverse motive. Am ajuns în situația în care profesorii care predau în preuniversitar au manuale și programe complet depășite de vremuri, iar presiunea curriculară este uriașă. (…) Cu modelele pe care le avem în acest moment, cu modul în care gândim și modul în care funcționează planul-cadru, plus programele și manualele actuale, educația nu mai devine un factor de modernizare pentru țară”, a declarat ministrul.

• Declarațiile au fost făcute la a doua dezbatere națională pe planurile-cadru de liceu puse în consultare de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) pentru elevii care intră la liceu în septembrie 2026, organizată la Facultatea de Științe Administrative și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

• Proiectele de planuri-cadru de liceu propuse de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) sunt puse în dezbatere de pe 31 ianuarie 2025, până pe 6 martie. Noile planuri-cadru de liceu ar urma să se aplice cel mai devreme din anul școlar 2026-2027, pentru actualii elevi de clasa a VII-a.

Acesta a precizat că scopul reformei este reducerea supraîncărcării curriculare și crearea unui sistem care să ofere competențe reale elevilor. „La un moment dat, poate am exagerat, dar văzând neînțelegerea acestui lucru din partea unui segment important, am spus că ne transformăm la urmă copiii în hamali care trebuie să care discipline peste discipline și ore peste ore. Și este adevărat”, a spus Daniel David. Totodată, el a cerut ca dezbaterea să nu se limiteze la numărul de ore, ci să se concentreze pe modele educaționale eficiente: „Nu mai putem continua așa, fiindcă suntem într-o situație dezastruoasă. (…) Hai să aprindem lumina în educație astfel încât să ne fie bine și nouă în sistem și să fie bine și societății”.

Intervenți integrală a ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, la a doua dezbatere națională pentru planurile-cadru de liceu 2026-2030, la Cluj-Napoca – VIDEO mai jos în articol:

„Bună ziua tuturor în primul rând, îmi pare rău că n-am reușit să ajung așa cum am planificat, dar adevărul este că agenda se schimbă de la o zi la alta. Și astăzi au apărut mai multe vizite ale unor ambasadori. Voi fi însă luni la Cluj și voi continua discuția legată de planurile-cadru în grupuri mai restrânse, cu decanii facultăților relevante, cu inspectorii de specialitate. Va fi o întâlnire de lucru. Când vă văd acolo sigur că îmi pare rău că nu sunt, mi-ar fi plăcut să fiu și la Cluj, și la UBB, dar până una-alta, suntem împreună să gândim despre cum reușim să modernizăm educația românească. Acum, așa cum am spus și public, am spus-o și la prima întâlnire, de ce ne-am apucat de acest proiect? De ce ne-am apucat să modernizăm educația românească?

Fiindcă tot știm, nu numai din experiența proprie, din experiența altor țări, din literatura de specialitate, că totdeauna se nasc discuții, critici, controverse; când începi un astfel de demers și mai ales când începi un mandat la minister, poate, cum să spun, e bine să ai câteva luni mai de liniște astfel încât să poți să lucrez liniștit. Însă din păcate, vedeți între calea asta a plăcerii facile dar iresponsabile pentru sistem și calea grea, dar responsabilă și corectă, a trebuit să aleg a doua cale și mă bucur că am făcut-o. Sunt mai multe presiuni de care trebuie să fim conștienți. Există o presiune legată de curriculum. Noi ar fi trebuit să facem aceste schimbări cel târziu în 2021, ca să intrăm în logica curriculară prin care să legăm între ele diversele cicluri – învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul la nivel de liceu. N-am făcut-o din diverse motive.

Am ajuns în situația în care, așa cum știți bine, profesorii care predați în preuniversitar aveți manuale și programe complet depășite de vremuri și presiunea curriculară este uriașă. Doi, avem presiunea legală noua lege regândește bacalaureatul și bacalaureatul ne obligă să regândim inclusiv materiile și cum se distribuie pe diverse profiluri, pe diverse specializări. Trei, există o componentă foarte importantă pentru mine, una moral-psihologică. Avem o încărcătură prea mare, foarte mare de discipline obligatorii, număr de ore, astfel încât la un moment dat poate am exagerat, dar la un moment dat, văzând neînțelegerea acestui lucru din partea unui segment important, ca să spun așa, în această dezbatere, am spus că ne transformăm la urmă copiii în hamali care trebuie să care discipline peste discipline și ore peste ore. Și este adevărat.

Și a patra motivație este una foarte gravă. Cu modelele pe care le avem în acest moment, cu modul în care gândim și modul în care funcționează planul-cadru, plus programele pe care le avem plus manualele pe care le avem, educația nu mai devine un factor de modernizare pentru țară. Zona de analfabetism funcțional este uriașă și crește de la nivelul primar, crește la nivelul gimnazial și crește foarte mult la nivelul liceal. Zona de competențe ale adulților, cei care ies din gimnaziu și din liceu iarăși nu arată absolut bine prin comparație cu mediile internaționale. Orice comparație am făcut – lucrurile arată rău, foarte rău; astfel încât nu mai este timp. Trebuie să începem să lucrăm la aceste planuri-cadru, ca după aceea să urmăm ceilalți pași pe care i-am spus. Vom lucra împreună la programe, să avem un conținut mai aerisit, vom lucra la manuale, să avem manuale mai atractive și după aceea vom lucra împreună să ne pregătim în metode moderne sau mai moderne de predare și învățare.

Așa că ajung și la o metaforă pe care am folosit-o noi. Avem lucruri bune și proaste în sistemul de educație, avem lumini și umbre. Trebuie efectiv să aprindem lumina, să aducem cunoașterea în primul rând în sistemul nostru și după aceea s-o transferăm în societate prin cunoaștere, prin cultură, să protejăm oamenii de pseudoștiință, de pseudo-cunoaștere, de pseudo-religie, de obscurantismul pe care îl vedem în jurul nostru. Dar întâi trebuie noi să ne facem ordine în casă, să aprindem lumina la noi, ca să putem duce după aceea la ceilalți, s-o ducem la oameni, să ducem în societate. Știu că n-avem experiența acestor dezbateri și în discuții când îi aud pe colegii mei vorbind despre această dezbatere, oamenii vorbesc despre «planurile-cadru» – vă atrag atenția că nu am propus planurile-cadru, am venit și am propus proiecte legate de planuri de cadru.

Și când propui un proiect, așa cum am spus explicit, dar repet, oamenii nu se uită cu atenție, nu citesc, au experiențe proaste cu autoritățile în general, n-au încredere în autorități – am spus foarte clar că aceste proiecte se pot îmbunătăți, mai mult sau mai puțin, se pot schimba chiar în esența lor dacă în timpul dezbaterilor apar idei bune apar modele noi și interesante și la un moment dat chiar am spus că bătălia nu trebuie să fie pentru numărul de ore. Dați-mi modele bune astfel încât numărul de ore va veni în mod natural, dar nu mai putem continua așa, fiindcă suntem într-o situație dezastruoasă, repet, numai dacă mă gândesc la această zonă de analfabetism funcțional care pune efectiv la risc țara. Așa că vă încurajez să participați. Sugestiile bune vor fi preluate. Vă rog să aveți încredere și în ce vă spun eu și cei care mă cunoașteți sau cei care mi-ați citit lucrările sau mi-ați spus adesea că v-ați uitat la podcasturi și așa mai departe – dacă vă spun că sunt proiecte și că o să le adaptăm pe baza feedback-ului bun, vă rog să credeți acest lucru, fiindcă scopul meu nu este să mă apuc să tensionez sistemul între elevi și profesori, mai intră în ecuație și părinții, ba se mai bagă și autoritățile locale sau naționale.

În final, planurile pe care le voi propune în luna mai și le voi lăsa în consultare, probabil două săptămâni, vor fi planuri astfel gândite încât să aibă un suport larg în comunitatea noastră, astfel încât oamenii să se bucure că facem această schimbare, nu să se teamă, cum am văzut în primele zile ale acestor dezbateri, în care, în loc să discutăm și să argumentăm, primeam critici, ca să nu spun că pe alocuri erau înjurături sau laude, care erau nici ele foarte folositoare. Așa că hai să construim împreună educația. Și ca să închei cu aceeași metaforă pe care am folosit-o, hai să aprindem lumina în educație astfel încât să ne fie bine și nouă în sistem și să fie bine și societății”.

Informații de context. Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

• Pe 13 februarie, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat, după ce i-a primit în audiență pe decanii facultăților de istorie, că „Istoria românilor/ României” va deveni materie obligatorie la liceu.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

• Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”​.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării​.

• În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat​.

Până în prezent, Consiliul Național al Elevilor (CNE), structură reprezentativă a elevilor organizată și bugetată de Ministerul Educației, nu a dat niciun punct de vedere pe actualele propuneri de planuri-cadru aflate în dezbatere publică până pe 6 martie. Mai mulți elevi din CNE despre care Edupedu.ro a scris că s-au numit pe ei și alți colegi, în afara regulamentului, într-o comisie numită „Biroul Executiv Interimar”, s-au întâlnit recent cu ministrul Daniel David.