Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara: Trebuie să fie corelate planurile-cadru cu examenele naționale, în caz contrar va fi stimulată în continuare învățarea de suprafață / Trebuie gândit și un sistem eficient de formare a profesorilor, iar debutanții au nevoie de mentorat

Succesul reformei depinde de corelarea curriculumului cu metode moderne de predare, evaluare și formare a profesorilor scrie Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, într-o analiză pe schimbările aduse de noile planuri-cadru pentru liceu trimisă Edupedu.ro.

Este al doilea rector al unei universități din România care reacționează public după punerea în dezbatere a păroiectelor de planuri-cadru, după Leonard Azamfirei, rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș (UMFST). Acesta a scris încă de acum 5 zile că „profesorii, inspectorii și academicienii vor lupta cu înverșunare să demonstreze că fără materia lor, elevii sunt pierduți în haosul ignoranței universale” și a făcut apel la aceștia ca „de data asta poate vom alege elevii”.

Rectorul Marilen Pirtea susține că modificarea planurilor-cadru pentru liceu reprezintă o necesitate, „nu doar o ajustare cosmetică”. Planurile actuale, vechi de peste 25 de ani, au suferit doar ajustări minore și nu mai corespund realităților pieței muncii, puternic influențată de digitalizare și automatizare.

„Cum va arăta lumea peste cinci ani? Nu putem ști cu exactitate, însă știm că digitalizarea și automatizarea vor influența profund piața muncii. Conform estimărilor Forumului Economic Mondial, până în 2030 aproximativ 92 de milioane de locuri de muncă vor dispărea, în timp ce 170 de milioane de noi locuri de muncă vor fi create,” explică rectorul, citând studii realizate de OECD și World Economic Forum.

Astfel, pentru ca absolvenții să fie pregătiți pentru aceste schimbări, sistemul de educație trebuie să se adapteze rapid.

Deși vede noua abordare drept una promițătoare, rectorul Universității de Vest avertizează că „implementarea poate eșua” dacă nu sunt luate în considerare câteva provocări majore.

Profesorii debutanți au nevoie de mentorat pentru că oricât de bine gândit ar fi un plan-cadru, aplicarea acestuia depinde de profesori și directori bine pregătiți. Examenul de bacalaureat trebuie adaptat pentru că dacă noile planuri-cadru nu sunt corelate cu formele de evaluare, examenele naționale riscă să rămână ancorate în vechiul sistem, forțând elevii să învețe „după două standarde” și menținând anxietatea legată de performanță, mai arată rectorul. „Dacă examenele rămân neschimbate, învățarea de suprafață va continua să fie stimulată, în detrimentul învățării de profunzime”, mai arată Marilen Pirtea.

Noua reformă menține Religia ca disciplină de trunchi comun timp de 13 ani, de la clasa pregătitoare până la a XII-a, ceea ce ridică întrebări „despre laicitatea educației în România”, scrie Marilen Pirtea. O alternativă propusă ar fi integrarea acesteia într-o materie mai largă, care să includă etica, istoria religiilor și gândirea critică. Studiul Holocaustului și al comunismului sunt materii separate sau teme în Istorie? Conform directivelor europene, aceste subiecte trebuie să fie parte a programei școlare, însă „integrarea lor în disciplina Istorie poate permite o viziune mai coerentă asupra trecutului” mai arată analiza.

O altă schimbare controversată este excluderea Geografiei la unele specializări în ultimele două clase de liceu, a XI-a și a XII-a, ceea ce ar putea afecta pregătirea elevilor pentru probleme globale precum schimbările climatice sau dezvoltarea sustenabilă. O alternativă ar fi integrarea geografiei în disciplinele STEM, propune rectorul UVT.

Pirtea avertizează că, într-o societate în care „un număr semnificativ de oameni confundă astronomia cu astrologia, este vital ca educația să promoveze cultura științifică și gândirea critică”. „STEM trebuie să fie o prioritate, pentru a combate pseudoștiința și dezinformarea”, potrivit rectorului. „Dacă aceste condiții vor fi îndeplinite, există șanse mari ca reformele să contribuie la formarea unor generații de absolvenți mai bine pregătiți pentru provocările viitorului,” concluzionează Marilen Pirtea.

Redăm analiza integrală a rectorului UVT Marilen Pirtea:

„Este esențial să privim spre viitor, în contextul dezbaterii privind noile planuri-cadru de învățământ liceal

Pentru a înțelege cu adevărat oportunitatea proiectului privind noile planuri-cadru de învățământ liceal, ca urmare a promulgării Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, trebuie să privim dincolo de argumentul legat de vechimea considerabilă a planurilor-cadru actuale, care datează de peste 25 de ani și au suferit doar câteva ajustări minore de-a lungul timpului. Esențial este să ne uităm spre viitor. Cum va arăta lumea peste cinci ani? Răspunsul cert este că nu putem ști cu exactitate, însă știm că digitalizarea și automatizarea diverselor aspecte ale vieții vor influența profund configurația pieței muncii (OECD, 2019). Conform estimărilor experților Forumului Economic Mondial, până în 2030 aproximativ 92 de milioane de locuri de muncă vor fi eliminate, în timp ce 170 de milioane de noi locuri de muncă vor fi create, rezultând un câștig net de 78 de milioane de locuri de muncă (World Economic Forum, 2025).”

În cele ce urmează, vom evidenția principalele puncte forte ale propunerii privind noile planuri-cadru pentru învățământul liceal, precum și anumite îngrijorări pe care sperăm că Ministerul Educației și Cercetării le va lua în considerare.

Opt competențe-cheie, care sunt strâns corelate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU pentru anul 2030

Sistemele de învățământ trebuie să se adapteze și să identifice soluții sustenabile pentru a răspunde obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite de Organizația Națiunilor Unite (ONU) prin Agenda 2030 (United Nations, 2015). În acest context, Comisia Europeană a adoptat ca referință pentru educația europeană cele opt competențe-cheie, care sunt strâns corelate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU pentru anul 2030. Prin urmare, mai buna integrare a acestor competențe reflectată de către noile planuri-cadru pentru liceu nu poate fi decât o inițiativă binevenită, care ar putea contribui semnificativ la formarea unor absolvenți mai bine pregătiți pentru provocările pe care viitorul le aduce cu sine. Integrarea acestor competențe se poate realiza explicit, prin discipline dedicate formării lor, dar și prin modul în care cadrul didactic structurează sarcinile elevului, provocând atât cadrul cognitiv al acestuia, cât și stimulând curiozitatea.

Aerisirea și flexibilizarea curriculumului, astfel încât să valorizeze nu doar interesele / obiectivele școlii, ci și nevoile și aspirațiile elevilor, reprezintă un pas important în modernizarea educației. Încurajarea colaborării dintre școli și specialiști externi pentru teme ce necesită competențe specifice, precum și includerea unor elemente esențiale pentru un stil de viață sănătos, autocunoaștere și autoreglare personală, sunt printre cele mai valoroase aspecte ale acestei propuneri.

Scăderea ponderii trunchiului comun

Prin scăderea ponderii trunchiului comun, de la 65% în clasele a IX-a și a X-a la 35% în clasele a XI-a și a XII-a, creșterea ponderii curriculumului de specialitate, de la 25% în clasele a IX-a și a X-a la 45% în clasele a XI-a și a XII-a, și introducerea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), care înlocuiește curriculumul la decizia școlii (CDȘ), școlile vor putea răspunde mai bine atât nevoilor și intereselor elevilor lor, dar și nevoilor comunităților din care fac parte. Astfel, se încurajează și implicarea comunității în procesul de învățare prin parteneriate educaționale cu instituțiile culturale, administrative, economice, respectiv împreună  cu comunitatea sau cu alți actori din sectorul privat. Această schimbare poate stimula, implicit, învățarea prin proiecte și colaborarea în contexte reale și învățarea orientată spre comunitate (eng. service-learning), și poate contribui la dezvoltarea competențelor de gândire critică, autonomie și responsabilitate în rândul elevilor.

Toate potențialele efecte pozitive pe care le poate aduce cu sine noua propunere de planuri cadru pentru învățământul liceal pot fi posibile dacă și numai dacă, pe de-o parte vor fi tratate cu responsabilitate, competență și integritate de către profesori și conducerea școlilor, iar pe de altă parte părinții și comunitatea o să își asume un rol activ în acest proces. În speranța că premisele anterior menționate vor fi îndeplinite, în cele ce urmează, vom enumera punctual câteva dintre principalele obstacole și riscuri care se întrevăd la orizont.

Debutanții au nevoie de mentorat

Adoptarea schimbărilor salutate anterior vine la pachet cu nevoia punerii lor în practică. Așadar, există un risc crescut în ceea ce privește adaptarea nu doar a instrumentelor și a metodelor de instruire, ci și a concepțiilor cadrelor didactice și directorilor și a gradului de competență de care aceștia dispun. De subliniat aici este faptul că oricât de bine gândit ar fi un plan cadru, fără profesori și directori bine pregătiți și, desigur, fără coroborare cu programe actualizate, implementarea riscă să rateze multe dintre obiectivele propuse. În acest sens, trebuie gândit și un sistem eficient de formare inițială și continuă a cadrelor didactice și managerilor școlari, dar și un sistem de asigurare a calității. În acest context, o atenție deosebită trebuie acordată cadrelor didactice debutante care este necesar să găsească în școală un mediu de sprijin și de mentorat.

Educația de calitate va fi axată pe dezvoltarea armonioasă a competențelor, pe învățarea aplicată și formarea unor valori și atitudine civice și antreprenoriale

Filosofia manualelor trebuie tratată cu precauție, nu în context global, ci prin raportate la practicile existente în multe dintre școlile românești unde planificarea didactică este influențată major de structura manualelor. Astfel, trebuie avută în vedere pregătirea unor ghiduri metodologice clare, coroborarea lor cu resurse educaționale deschise de calitate și acordarea accesului la astfel de resurse tuturor cadrelor didactice de la nivel liceal.

Trebuie realizată corelarea planurilor cadru cu formele de evaluare astfel încât examenele naționale să reflecte noua viziune axată pe dezvoltarea celor 8 competențe cheie. În caz contrar, pe lângă anxietatea și confuziagenerală, legate de performanță, în detrimentul stimulării învățării de profunzime, va fi stimulată în continuare învățarea de suprafață. Tot în această linie ideatică, e nevoie de un dialog constant între profesori, elevi și părinți cu privire la faptul că performanță educațională înseamnă mai mult decât notele elevilor, o educație de calitate fiind axată pe dezvoltarea armonioasă a competențelor, pe învățarea aplicată și formarea unor valori și atitudine civice și antreprenoriale.

Conform autorilor, planurile vor fi elaborate pentru a evita ingerințele ideologice, politice sau extremismul de orice tip. Cu toate acestea, dacă va fi predată într-o manieră tradițională, Religia ca disciplină de trunchi comun timp de 12 ani poate ridica oarecare întrebări despre laicitatea educației. De exemplu, unii părinți pot considera că această disciplină interferează cu convingerile personale. O alternativă în acest sens ar putea fi introducerea unei alte discipline care, pe lângă module/subiecte de etică sau istoria religiilor, să abordeze și subiecte de gândire critică sau filosofie.

Discipline separate versus teme în cadrul disciplinei Istorie

Deși este o directivă impusă de la nivel european ca Istoria Holocaustului și a comunismului să fie studiate în școală, trebuie analizată oportunitatea acestora ca discipline separate sau, mai de grabă, ca teme în cadrul disciplinei Istorie. Integrarea lor în disciplina Istorie poate permite o viziune mai coerentă asupra trecutului. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere că, deși aceste subiecte nu trebuie minimalizate, subiectele aferente istoriei naționale, deși și ele extrem de relevate, sunt deja foarte încărcate.

Comparativ cu alte țări europene, dar și din lume, unde elevii studiază între 6 și 12 discipline în fiecare semestru, în prezentele planuri cadru, numărul efectiv de discipline studiate pe an rămâne ridicat. Acest aspect poate avea consecințe semnificative asupra proceselor de învățare ale elevilor, volumul mare și diversitatea informațiilor putând să conducă la o învățare superficială și la achiziții inconsistente. În acest sens, se recomandă o analiză temeinică a structurii curriculare, pornind de la profilul de competențe al elevilor și al absolventului, astfel încât planurile-cadru să fie aliniate la cerințele educaționale curente. Totodată, se recomandă o analiză comparativă cu sistemele educaționale eficiente, având în vedere nu doar performanțele lor educaționale, ci și contextul socio-economic, cultural și istoric al țărilor respective. Această abordare ar putea oferi fie argumente mai întemeiate pentru forma actuală, fie soluții sustenabile pentru optimizarea numărului de discipline.

Nu trebuie să pierdem din vedere nici faptul că elevii de liceu trebuie pregătiți nu doar să folosească responsabil și eficient diversele tehnologicii digitale, ci și să recunoască și să fie rezilienți la părțile negative ale acestora precum campaniile de dezinformare și manipulare care pot destabiliza societățile democratice (Valverde-Berrocoso și colab., 2022). În contextul actual al digitalizării și al provocărilor informaționale, transformarea TIC dintr-o materie centrată doar pe competențe tehnice într-o disciplină mai largă, axată pe literație digitală, inteligență artificială și combaterea dezinformării, ar putea aduce mai multe beneficii esențiale pentru viitorul elevilor. Această transformare a TIC ar aduce un upgrade esențial educației digitale în România, aliniindu-se mai bine cu nevoile viitoare ale elevilor. Nu este suficient să știm cum să folosim tehnologia, trebuie să învățăm să o înțelegem critic și să o folosim etic.

Precauție în eliminarea Geografiei de la calasele XI și XII

Eliminarea Geografiei în clasele XI și XII de la anumite specializări trebuie tratată cu precauție din mai multe motive, având implicații serioase asupra educației elevilor și capacității lor de a înțelege și aborda provocările viitorului. Printre temele/subiectele de importanță globală la care competențele dobândite prin studierea disciplinei geografie amintim înțelegerea și gestionarea provocările ce țin de schimbările climatice și alte probleme globale precum dezastrele naturale, epuizarea resurselor naturale, securitatea alimentară, consumul sustenabil,  politicile ce țin de migrație, dezvoltarea urbană sau, pur și simplu, relația omului cu natura. Mai mult, specializarea în domenii emergente precum geoinformatică, sustenabilitatea, urbanism sau managementul resurselor naturale/riscurilor climatice necesită o pregătire solidă în Geografie. O potențială alternativă ar fi integrarea disciplinei Geografie în disciplinele STEM și educația pentru dezvoltare durabilă. 

Prioritate pentru cultură generală de natură științifică

Într-o societate în care un procent important al populației își planifică activitățile cotidiene dar și pe cele de mai scurtă sau mai lungă durată după horoscop, într-o societate în care un procent important al populației nu știe a distinge între un astronom și un astrolog, într-o societate care și-a propus ca cercetarea să fie un element important al progresului acesteia, rolul și ponderea disciplinelor STEM atât în planurile cadru cât și în obiectivul simplu de a genera cultură generală de natură științifică în rândul absolvenților de liceu trebuie să fie unul prioritar.

Privite în ansamblul lor, noile planuri-cadru pentru învățământul liceal reprezintă o oportunitate semnificativă de modernizare a educației din România. Cu toate acestea, succesul implementării depinde în mare măsură de corelarea curriculumului cu formele de predare și evaluare, implicarea activă a părinților și a comunității, accesul la resurse educaționale diversificate și de calitate și, mai presus de toate, de pregătirea corespunzătoare a profesorilor și directorilor. Dacă aceste condiții vor fi îndeplinite, sunt șanse foarte mari ca reformele propuse să își aducă contribuția la formarea unor generații de absolvenți mai adaptați, mai bine pregătiți pentru provocările viitorului, capabili să ia decizii responsabile bazate pe evidențe și gândire critică și să se implice activ într-o societate globalizată și digitalizată.

Scurt îndreptar bibliografic referitor la tematica zilei:

Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD). (2019). OECD future of education and skills 2030: Conceptual learning framework. OECD Publishing. https://one.oecd.org/document/EDU/EDPC(2019)16/en/pdf

United Nations. (2015). Transforming our world: The 2030 Agenda for Sustainable Development (A/RES/70/1). United Nations General Assembly. https://docs.un.org/en/A/RES/70/1

Valverde-Berrocoso, J., González-Fernández, A., & Acevedo-Borreg, J. (2022). Disinformation and multiliteracy: A systematic review of the literature. Comunicar: Media Education Research Journal, 30(70), 93-105. https://doi.org/10.3916/C70-2022-08

World Economic Forum. (2025). The future of jobs report 2025. World Economic Forum. https://reports.weforum.org/docs/WEF_Future_of_Jobs_Report_2025.pdf”