Adrian Magdaș, profesor de matematică: Trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, subiectele sunt extrem de șablonizate. Riscul este să avem o reformă curriculară excelentă la liceu, care, însă, nu va conduce la rezultatele așteptate

11.733 de vizualizări
Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca / Foto: captură Youtube ClujTV
„O problemă actuală a învățământului gimnazial este concentrarea excesivă pe Evaluarea Națională și obținerea unor note cât mai mari, în detrimentul dobândirii competențelor din programele școlare, care sunt, de altfel, moderne și bine structurate. Astfel că, reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate”, a declarat Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, la dezbatere publică despre planurile-cadru de liceu 2025, de pe 14 februarie.

„Planurile-cadru nu reprezintă un scop în sine, ci doar o primă etapă; urmează programe școlare și manuale noi. Am speranța că, odată implementate aceste modificări, nu vom mai întâlni aceeași tipologie șablonizată a subiectelor de examen la bacalaureat”, a spus profesorul Adrian Magdaș.

Intervenția profesorului de matematică Adrian Magdaș, director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca

„În primul rând, doresc să-mi exprim satisfacția de a participa, pentru prima dată în cei 31 de ani de activitate didactică, la o dezbatere publică reală organizată de Ministerul Educației și Cercetării. Apreciez modul în care au fost concepute planurile-cadru pentru liceu, principiile care le stau la bază și care conferă o mai mare flexibilitate în construirea ofertei curriculare, adaptată specificului și resurselor fiecărei școli. Punerea în practică a acestor noi abordări va permite instituției să ofere elevilor un ritm de învățare personalizat, care să răspundă nevoilor lor de dezvoltare. Acest demers va conduce, de asemenea, la o creștere a responsabilității cadrelor didactice și a directorilor în elaborarea ofertei curriculare proprii.

Discutând cu elevii din clasa a XII-a, am constatat că flexibilitatea ar putea fi extinsă și la modul în care se studiază o limbă modernă în regim intensiv. De exemplu, elevii noștri obțin un certificat internațional de competențe lingvistice la finalul clasei a XI-a, iar în clasa a XII-a interesul pentru admiterea în facultate devine prioritar, în detrimentul studiului intensiv al limbii moderne. Prin urmare, propunerea mea și a colegilor mei este ca principiul flexibilității să fie aplicat și în cazul studiului intensiv al unei discipline, astfel încât elevii să aibă posibilitatea de a-și modifica opțiunea pe parcursul anilor de liceu – de exemplu, să poată renunța la studiul intensiv după trei ani.

Planurile-cadru nu reprezintă un scop în sine, ci doar o primă etapă; urmează programe școlare și manuale noi. Am speranța că, odată implementate aceste modificări, nu vom mai întâlni aceeași tipologie șablonizată a subiectelor de examen la bacalaureat. O problemă actuală a învățământului gimnazial este concentrarea excesivă pe examenele de evaluare națională de la finalul clasei a VIII-a, unde scopul principal este obținerea unor note cât mai mari, în detrimentul dobândirii competențelor prevăzute în programele școlare, care sunt, de altfel, moderne și bine structurate.

Această reformă trebuie completată prin regândirea atât a examenelor de evaluare națională, cât și a bacalaureatului, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate. Riscul este să avem o reformă curriculară excelentă, care, însă, nu va conduce la rezultatele așteptate. Sunt convins că toți cei prezenți ne dorim un viitor mai bun pentru noi și, în special, pentru copiii noștri.”

Declarații din dezbaterea despre planurile-cadru de liceu 2025 de la Cluj-Napoca:

A doua dezbatere publică despre planurile-cadru de liceu 2025 a avut loc la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca


3 comments
  1. De acord, Cătălin! Mai echilibrat totul. Deja se face asta in Europa, însă nu cu examen la fiecare ci cu o teză cross-discipline care sa urmărească un fir comun de discutat și argumentat. La 14 ani asta.

  2. Examen trebuie să se dea la toate materiile examen, inclusiv la muzică, religie, desen din moment ce fac parte din competențele culturale. Nu strică să știi ce e o mezosoprană, o partitură sau să recunoască o pictură a lui DaVinci sau Caravaggio, să știe să asorteze culorile sau diferențele dintre ortodoxie și islam etc.
    nunar trebui să mai fie atât de compleexe examenele la matematică și la română.
    Așa se va vedea valoarea reală a elevului.
    Așa li se va forma o cultură.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Proba de competențe digitale la Bacalaureat

Elevii de liceu de la orice profil și clasă pot învăța cum să creeze jocuri cu ajutorul unor platforme online, în cadrul disciplinei opționale „Dezvoltarea jocurilor video”, disponibilă din anul școlar 2025-2026

Disciplina opțională „Dezvoltarea jocurilor video” va putea fi studiată timp de o oră pe săptămână de elevi de liceu din orice nivel de la toate filierele, profilurile și specializările, potrivit…
Vezi articolul

Studenții ar fi „profesioniști adevărați”. Adina Dragomirescu, directoarea Institutului de Lingvistică al Academiei Române, despre propunerea ca viitorii profesori de limba română să facă un an de licență în plus: Dacă Ministerul Educației ne-ar consulta, în mod evident am putea susține cu argumente studiile filologice de patru ani – INTERVIU

Adina Dragomirescu, directoarea Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, spune că susține propunerea ca licența pentru viitorii profesori de limba română să fie extinsă la…
Vezi articolul

Decanii de la 12 facultăți de Istorie din țară, președintele Academiei Române și șeful secției de Istorie-Arheologie cer ministrului Educației să includă cel puțin câte o oră de Istorie universală și a românilor în trunchiul comun la liceu, la toate specializările și clasele

Decanii de la 12 facultăți de Istorie din țară, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop și șeful secției de Istorie-Arheologie al Academiei, Victor Spinei, cer ministrului Educației și Cercetării, Daniel…
Vezi articolul

Iohannis, despre anunțul șefului ANAF că va controla profesorii care dau meditații: Dacă chiar profesorii sunt prima categorie care trebuie verificată am oarece întrebări în această speță / Dacă ANAF-ul va verifica categoriile unde se realizează evaziune pe scară un pic mai largă, atunci colectarea poate să devină mai eficientă

Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat în cadrul unei conferințe de presă despre fiscalizarea meditațiilor: „Dacă profesorii sunt prima categorie care trebuie verificată am oarece întrebări în această speță, însă…
Vezi articolul

Protestul profesorilor din Suceava, mutat de autorități în boscheți / Li s-a interzis accesul în curtea Inspectoratului Școlar și nu au primit autorizație pentru marș

Protestul de vineri al profesorilor și sindicaliștilor din Învățământ a fost mutat de autorități în boscheții din fața Inspectoratului Școlar, anunță Monitorul de Suceava, potrivit G4Media.ro. Profesorilor greviști li s-a interzis…
Vezi articolul