Simulare BAC 2023. Rezolvarea subiectelor la Istorie, făcută de profesoara Andreea Martinescu: Este surprinzător faptul că la subiectul II apare un text referitor la evenimente din prima jumătate a secolului XIX

Subiectele pe care le-au primit liceenii la simularea de la Istorie au fost rezolvate pentru Edupedu.ro de profesoara Andreea Martinescu. Cadrul didactic este de părere că subiectele au fost accesibile: „Dacă elevii rezolvă corect strict exercițiile referitoare la selectarea informațiilor din text, nota maxima pe care o pot lua este 5,60”, spune aceasta.

UPDATE: Subiectele și baremul de corectare de la Istorie, simulare BAC 2023, publicate de Ministerul Educației

„Este surprinzător faptul că la subiectul II apare un text referitor la evenimente din prima jumătate a secolului XIX. Până acum cei de la CNPEE, când s-au axat pe secolul XIX, au dat texte legate de perioada 1848-1877”, a precizat Andreea Martinescu.

Despre eseu, aceasta a menționat este unul tipic, „printre primele eseuri pe care le fac elevii la clasă, l-aș numi din punctul acesta de vedere “eseu școala”. Subiectul “spațiul romanesc în secolele al XIII-lea-al XVIII-lea” se regăsește în materia predată la clasă prin octombrie-noiembrie”.

Elevii au avut 3 subiecte, iar timpul de lucru a fost de 3 ore.

Vezi aici – subiectele la Istorie, simulare BAC 2023. Elevii au avut de scris un eseu despre evoluția spațiului românesc în secolele al XIII-lea – al XVIII-lea.

Rezolvarea propusă de profesoara Andreea Martinescu:

„Subiectul I

1. România/Moscova
2. „Marea grevă a celor 35 000 de mineri din Valea Jiului din august 1977 (…) și alte manifestații contestatare au provocat o dură represiune din partea puterii lui Ceaușescu”/„manifestații și greve au izbucnit din nou în 1987, culminând, în noiembrie, cu mișcarea populară de la Brașov”.
3. Lider politic sursa A: (Gheorghe) Gheorghiu-Dej

Lider politic sursa B: Nicolae Ceaușescu

• Sursa B.
• O relație de tip cauză efect stabilită între două informații este următoarea:

Cauză: „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra economiei […]”.

Efect: „În consecință, în prima fază, 1949-1953, partidul […] le-a oferit celor care se înscriau în gospodării agricole colective diverse beneficii”.

• Alte două practici politice totalitare care puteau fi prezentate: naționalizarea, poliția politică, instaurarea cenzurii, partidul unic, cultul personalității conducătorului. Punctajul maxim este primit dacă: elevii au precizat cele două practici politice totalitare și dacă în prezentare au specificat cel puțin două informații caracteristice pentru fiecare practică politică.
• În funcție de practicile politice alese, cea mai ușor de identificat asemănare este cea care face referire la regimul politic existent în România în primele patru decenii ale sec. XX:
• Democratic (până în 1938)
• Autoritar (din 1938)

Subiectul II

1. Rusia
2. Secolul XIX
3. Un stat interesat de relațiile economice cu Principatele Române: Marea Britanie/Franța; o caracteristică a comerțului românesc: „exporturile românești în Vest erau constituite […] din produse agricole, în primul rând cereale și animale”/ „importurile erau preponderent bunuri de consum pentru cei bogați, precum textile, sticlărie și blănuri”.
4. Două informații referitoare la relațiile ruso-otomane: „Noul țar Nicolae I […] în 1826 l-a silit pe sultan să accepte Convenția de la Akkerman”/ „dezacordurile majore cu otomanii […] au persistat, iar în aprilie 1828 Rusia a declarat război”.
5. Putea fi formulat orice punct de vedere referitor la viața politică din spațiul românesc, în perioada 1834-1849. Informațiile trebuiau selectate din cel de-al doilea fragment care face referire la următorii domnitori: Alexandru Ghica, Gheorghe Bibescu, Mihail Sturdza. Punctajul maxim (10p) sau punctajul parțial (7p) se acordă doar răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile selectate din sursă.
6. Putea fi ales orice fapt istoric relevant din perioada 1862-1870 care contribuie la consolidarea statului române: una din reformele lui Al. I. Cuza (secularizarea averilor mănăstirești, legea agrară, legea electorală, legea instrucțiunii publice), respectiv Constituția din 1866.

Subiectul III

• Orice autonomie locală din spațiul românesc din prima jumătate a secolului XIII (cu menționarea Izvorului istoric în care apare + localizarea spațială), orice aspect referitor la aceasta (întreținea relații economice cu formațiunile vecine; conducătorul avea atribuții militare, administrative și judecătorești; proprietatea era comună – pășuni, păduri, ape și individuală – pământul arabil etc.)
• Prezentarea contextului în care a avut loc Bătălia de la Posada/Înființarea Mitropoliei Țării Românești;
• Descălecatul lui Bogdan/Înființarea Mitropoliei Moldovei
• Formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale politice (putea fi aleasă: Domnia, Biserica, Sfatul Domnesc, Adunarea Țării, Armata) și susținerea acestuia printr-un argument istoric.”

Foto: © Arrowsmith2 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.