Reforma curriculară în învățământul preuniversitar este în plină desfășurare, iar noile planuri-cadru reprezintă primul pas în acest proces, a declarat vineri, 14 februarie, Marinela Marc, șefa Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Cluj. Aceasta a subliniat că elevii, profesorii și părinții așteaptă aceste schimbări de mult timp și că planurile-cadru vor fi urmate de alte documente și demersuri pentru implementarea lor.
- Declarațiile au fost făcute la a doua dezbatere națională pe planurile-cadru de liceu puse în consultare de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) pentru elevii care intră la liceu în septembrie 2026, organizată la Facultatea de Științe Administrative și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
- Proiectele de planuri-cadru de liceu propuse de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) sunt puse în dezbatere de pe 31 ianuarie 2025, până pe 6 martie. Noile planuri-cadru de liceu ar urma să se aplice cel mai devreme din anul școlar 2026-2027, pentru actualii elevi de clasa a VII-a.
„Sunt planuri-cadru pe care societatea românească le așteaptă de mult timp. Elevii, profesorii, părinții doresc reformă curriculară și reforma începe, evident, cu planurile-cadru, urmate de alte documente și demersuri care ne vor ajuta să le implementăm. Sigur că la orice schimbare există rezistență. Există persoane care s-au obișnuit ca lucrurile să meargă într-un anume fel, ne sperie, ne provoacă”, a spus Marinela Marc.
Ea a continuat: „Dar dacă ascultăm în primul rând vocea elevilor noștri, vom fi convinși că ei își doresc această schimbare, că își doresc ca și la noi, ca în multe alte țări, să aibă posibilitatea în ciclul superior al liceului să aleagă discipline care îi interesează pentru parcursul lor ulterior, pentru ce vor vrea să facă în carieră”.
Marc a oferit un exemplu din trecut, când schimbările curriculare au generat reacții puternice, dar în timp au fost integrate de profesori:
„Doar un mic exemplu vreau să vă dau, pentru că sunt profesor de foarte mulți ani și am prins multe schimbări în sistem: la un moment dat, când s-a schimbat programa la limba și literatura română și în clasa a X-a nu se mai studia un trimestru întreg poezia lui Eminescu, era jale mare în sistem. Am trecut de acea etapă – eu sunt profesor de limba și literatura română – și reușim să transmitem lucruri importante despre marele nostru poet și în condițiile actualelor planuri-cadru și programe școlare, pentru că profesorii sunt creativi și, dacă doresc, pot să se folosească de textul eminescian în orice context pentru a transmite anumite conținuturi sau a forma anumite competențe”.
Șefa Inspectoratului Școlar Cluj a subliniat și importanța unei analize de ansamblu asupra noilor planuri-cadru, evitând comparațiile directe cu sistemul actual:
„Cred că trebuie să ieșim din paradigma o oră în plus la disciplina X, oră în plus la disciplina Y și să gândim aceste planuri-cadru în integralitatea documentului și în spiritul principiilor care au stat la baza construirii lor. Nu este suficient să citim doar o coloană cu un anumit număr de ore dedicat anumitor discipline. Trebuie să gândim că aceste planuri-cadru vor sta la baza programelor de examene naționale gândite în conformitate cu noua lege a învățământului preuniversitar. Nu gândim Bacalaureatul de astăzi uitându-ne la planurile-cadru. Elevii de la învățământul tehnologic vor avea o disciplină scrisă de specialitate, la fel – cei de la vocațional. Va fi o probă scrisă din specialități opuse profilului. Deci trebuie să citim în integralitate aceste documente și cu gândul la pașii care vor urma, la programele școlare”.
În încheiere, Marinela Marc a îndemnat la un dialog constructiv în cadrul dezbaterii: „Eu vă mulțumesc că ați venit la această dezbatere. Îmi doresc să fie una care să genereze propuneri pertinente, propuneri constructive care să poată fi luate în calcul în acest proiect de reformă curriculară. Sper să avem un dialog civilizat și toți cei care aveți ceva de întrebat, de propus, să o faceți cu convingerea că veți fi ascultați dacă vor fi propuneri bine argumentate”.
Informații de context. Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.
- Pe 13 februarie, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat, după ce i-a primit în audiență pe decanii facultăților de istorie, că „Istoria românilor/ României” va deveni materie obligatorie la liceu.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.
În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.
De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării.
- În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.
Până în prezent, Consiliul Național al Elevilor (CNE), structură reprezentativă a elevilor organizată și bugetată de Ministerul Educației, nu a dat niciun punct de vedere pe actualele propuneri de planuri-cadru aflate în dezbatere publică până pe 6 martie. Mai mulți elevi din CNE despre care Edupedu.ro a scris că s-au numit pe ei și alți colegi, în afara regulamentului, într-o comisie numită „Biroul Executiv Interimar”, s-au întâlnit recent cu ministrul Daniel David.
Ioana Nicolescu
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși și Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
Redacția
1 comment
A-ZET
1. Am urmărit, minut cu minut, dezbaterea de la Cluj. La început am avut impresia că asist, cu secvențe din memorie, de altădată, la un fel de plenară, în care mai întâi se dă un raport și se stabilesc sarcini în perspectivă. Au ținut apoi cuvântări cei direct răspunzători, în ordine ierarhică, de la minister în jos, inspectorat și directori de licee. Cei mai mulți au mulțumit că au această posibilitate de a participa la o reformă atât de profundă. Au cerut ca aceasta să nu fie respinsă, cadre didactice, părinți și elevi să studieze cu atenție documentele și apoi să se pronunțe. E de presupus că, în acest scop, s-au dat îndemnuri pe sistem. Inspectorii generali de la Suceava, de exemplu, au făcut o ședință cu directorii și i-au sfătuit să comenteze cu înțelegere și cu moderație viziunea și structura planurilor-cadru.
A-ZET
2. Se pornește de la faptul că avem o nouă lege a învățământul preuniversitar și, mai ales, o nouă structură a examenului a examenului de bacalaureat, care impun aceste schimbări, considerate profunde și absolut necesare, spre folosul elevilor.
Am constatat, totuși, că Legea 198/2023 urmează în genere structura și multe prevederi din legislația anterioară, în primul rând din Legea 1/2011. La art. 91 din noua lege sunt prevăzute cele 8 competențe-cheie din Recomandarea Consiliului UE privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2018/C 189/01). În Legea 1/2011 acestea sunt prevăzute la articolul 68.
La examenul actual de bacalaureat, se susțin patru probe de competențe și trei în formă scrisă (art.77).
Începând cu anul 2029, examenul de bacalaureat se va da după o nouă structură a disciplinelor evaluate, mai multe, dar acestea au fost stabilite avându-se în vedere actualele planuri-cadru. În felul acesta, unele dintre disciplinele de bacalaureat stabilite la art. 102 din Legea 198/2023 s-ar putea să nici nu fie prevăzute în CS-urile sau CDOEȘ-urile alese de la an la an, într-o diversitate și împrăștiere a deciziilor școlilor și a opțiunilor elevilor.
A-ZET
3. Două aspecte legate de respectarea regimului juridic al întregii acțiuni:
Primul: planurile-cadru sunt prevăzute la art. 86 din Legea 198/2023 și sunt alcătuite din trunchiul comun (TC), alin.2, și CDOEȘ, alin. 3. În lege NU ESTE PREVĂZUT CS-ul (actualul CDS), prin care se extinde studiul de specialitate pe discipline legate, pa baza conținutului, cu cele din trunchiul comun.
CDOEȘ (alin.3) „este elaborat LA NIVEL NAȚIONAL, REGIONAL sau la nivelul unității de învățământ”. În toate discuțiile de până acum se vorbește numai de cele elaborate la nivelul unității de învățământ, eventual numai de către elevi (!).
Al doilea aspect:
În OME nr. 6739/2023 de constituire a Comisiei de elaborare/revizuire a planurilor-cadru, nu sunt menționați profesorii din grupurile de lucru pentru filierele liceelor teoretice și tehnologice nici nu se știe cine sunt, întrucât acest ordin nu se poate găsi în Monitorul Oficial sau pe internet. Nu s-a putut găsi nici în răspunsul la o solicitare adresată Camerei Deputaților, nr. 1718 B/23.04.2024.
A-ZET
4. În deschiderea dezbaterilor, doamna inspector general de la ISJ Cluj, probabil cu privire la tema întregului demers, NUMĂRUL DE ORE, a afirmat că nu ne-am confruntat niciodată cu acea „jale mare” ca Mihai Eminescu să nu mai fi fost studiat „un trimestru întreg” la clasa a X-a, după reducerea numărului de ore din nu se știe ce altă reformă a planurilor-cadru.
Câteva precizări, pentru a nu rămâne, de la început, într-o stare de ambiguitate:
Manualul de Limba și literatura română pentru clasa a X-a, apărut la EDP, 1988 (autori Emil Leahu și Constantin Parfene), cuprinde numai perioada posteminesciană, de la Barbu Ștefănescu-Delavrancea până la dramaturgia postbelică.
Mihai Eminescu se studia în treapta I la clasa IX-a, pe baza manualului de la EDP, 1988, care începea cu literatura populară, cronicarii și Dimitrie Cantemir, până la perioada pașoptistă și marii clasici. Din opera lui Mihai Eminescu s studiau teme ale operei eminesciene și poeziile „Scrisoarea III”, „Revedere”, „Dorința” și „Luceafărul”, iar numărul de ore era de 3-4 pe săptămână.
Același echilibru se menținea și în manualele de dinainte de 1988 și, evident, cu atât mai mult după Legea nr. 84/1995, potrivit căreia s-au elaborat noile programe și manuale alternative din perioada 2002 -2006.
A-ZET
5. Într-o dezbatere în care conținuturile de predare pornesc de la deviza ciudată „NU DISCUTĂM DESPRE ORE” (!), „jale mare” ar fi, după noile planuri-cadru, dacă s-ar ajunge ca Mihai Eminescu să fie studiat, la clasa a XI-a, în numai în 2 (două!) ore pe săptămână. Și asta la profilurile la care se înscriu cei mai mulți elevi, teoretic și tehnologic și care se pregătesc și pentru examenul de bacalaureat.
Colegul dv., inspector de specialitate, a spus, în cadrul dezbaterii, că limba și literatura română poate fi predată și într-o oră pe săptămână, fiindcă la rubricile CS și CDEOȘ nu există nicio cifră în plus (!), cum crede dumnealui, cu totul în eroare, că așa ar fi și prin alte țări. Cele mai multe țări își respectă limba, literatura și cultura națională.
A-ZET
6. S-a vorbit mult, mai ales de către directori. Ei nu prea au deviat de la cerințele de a se exprima, civilizat, academic, chiar au fost încântați că au avut ocazia să-și exprime părerea. Cu o condiție totuși, să nu devieze, cum se spunea pe vremuri, de la linia prestabilită.
Greu se intuiește însă, în astfel de consultări, care este luminița de la capătul tunelului, deși ținta finală, declarată, este „să aprindem lumina în educație, mai întâi în sistemul nostru, apoi în societate.” Frumoasă idee, cu tentă de metaforă, dar, ca în poezie, melancolică, întristătoare, pentru întunericul în care noi, elevi și profesori, am fi trăit până acum.
Să avem regretul că mari profesori de-ai noștri, și nu puțini, au trudit în lumea școlii degeaba, ani și ani, potrivit noii viziuni, noilor „modele”? Să regrete că s-au pensionat prea devreme, fără să mai apuce „să se lumineze”, să fie „învățați” din nou de reformatorii actuali?
A-ZET
7. În toată această acțiune nu se lucrează, cum ar fi normal, cu cifrele pe masă, cu propuneri mai clar conturate. S-a cerut numai să se depună, pe un site, nu direct, în mână, propuneri „bine motivate”. Ce să motivăm, să aducem în discuție? Că trebuie să se revină, la limba și literatura română, la ceea ce măcar a avut până acum? De ce i s-a deteriorat brusc statutul de disciplină didactică fundamentală? Au greșit cei dinainte, care au așezat-o prima în planurile cadru de până acum? De ce să nu studiem mai mult și mai bine istoria națională și universală? Tocmai acum, când începe să se miște totul în jur. Deși avea istoria un spațiu mai larg în planurile-cadru actuale?
A-ZET
8. Între vorbitori, s-a remarcat, dincolo de verbiajul general, un părinte, inginer, obișnuit cu proiecte și calcule riguroase (altfel, se dărâmă construcția!), care a început să adune, să îmbine discipline, ore, având și un carnet în față, predispus la calcule clare. Probabil că, dacă ar fi invitat să se implice în mod serios, ar putea așeza piesele acestea mișcătoare în locurile cuvenite.
A-ZET
9. Elevi vs. profesori. Am remarcat, ca și în dezbaterea de la București, fiind mult mai susținută aceea, uneori cu păreri contradictorii, firești însă într-un moment crucial, că elevii, cărora le este destinat acest complicat și bulversant demers, au avut o prestație excelentă, când au vorbit despre formarea culturii generale, despre rolul disciplinelor fundamentale dedicate acestui scop, cu referire și la statutul limbii și literaturii române, disciplină integratoare pentru toate celelalte. Este atitudinea elevilor care chiar vor să învețe, să valorifice în chip superior cunoștințele multidisciplinare dobândite, care se vor transforma în competențe în mai multe domenii, implicit în atitudini pozitive, inclusiv de natură estetică, conform celor 8 competențelor-cheie recomandate în UE, prin triada cunoștințe-competențe-atitudini. Cu observația că la noi se vorbește, chiar la nivel nai înalt, numai despre competențe, eventual despre valori/atitudini dobândite. Se omite primul termen, cunoștințe dobândite, care trebuie însușite, învățate!
Justificând atitudinea sa printr-o teorie a categoriilor de cadre didactice, pragmatici, conservatori și sceptici, reprezentantul acestora, chiar profesor de limba română, de vreo douăzeci de ani și inspector, a făcut o propunere surprinzătoare, conformă cu linia generală dată acestor dezbateri: sunt suficiente cele două ore de limba și literatura română la clasele XI-XII (!); sunt țări care au chiar 1-1,5 ore pentru limba națională! Limba și literatura română se poate preda și fără prea multe opere literare, prea multe texte, fără suficient timp de lucru la clasă, importantă este numai analiza critică etc. etc.
Desigur, propuneri bizare a mai făcut dumnealui și în trecut, de exemplu a unui subiect de olimpiadă la limba și literatura română din 2017, dar, în privința acelei 1-1,5 ore pentru limba oficială și literatura aferentă din țări europene nu poate aduce exemple și argumente demne de luat în seamă. În cele mai multe țări, Germania, Polonia, SUA, Anglia, Franța Estonia, Republica Moldova, limba națională nu are alocate pentru liceu mai puțin de 3 ore pe săptămână, de regulă se sunt alocate 4 sau chiar 5 ore.
Cu rea-intenție, prinde însă bine pentru a ieși încă o dată în evidență, deși dumnealui este o persoană foarte bine cunoscută în lumea didactică, căreia s-ar cuveni să-i fie solidar@, și nu numai acesteia, ci chiar limbii și literaturii române, pe baza căreia și-a întemeiat cariera didactică și preocupările literare.