Orice persoană poate sesiza, în scris sau online, o posibilă abatere de la normele de bună conduită în cercetare, însă reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare, potrivit noului Regulament-cadru privind comisiile de etică din organizațiile de cercetare, aprobat prin Ordinul nr. 4.665/2026, publicat în Monitorul Oficial pe 25 august. Identitatea autorului unei sesizări trebuie păstrată confidențială, iar încălcarea acestei obligații constituie abatere disciplinară.
Comisia de etică trebuie să se întrunească în cel mult 5 zile de la înregistrarea sesizării, iar comisia de analiză are un termen de 60 de zile calendaristice pentru raport.
Cazurile care vizează persoane cu funcții de conducere, membri ai consiliilor de administrație, consiliilor științifice sau comisiilor de etică sunt analizate direct de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării – CNECSDTI.
Noul Regulament-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică din organizațiile de cercetare a fost aprobat prin Ordinul nr. 4.665/2026 și publicat în Monitorul Oficial nr. 704 din 25 august 2026.
Documentul stabilește cine poate face parte din comisiile de etică, cum pot fi depuse sesizările, ce condiții trebuie să îndeplinească acestea, termenele de analiză, drepturile persoanei reclamate, regulile privind conflictele de interese și modul în care sunt aplicate și publicate sancțiunile.
Noul Regulament-cadru se aplică din 25 august 2026, data intrării în vigoare a Ordinului nr. 4.665/2026.
Organizațiile de cercetare au la dispoziție 60 de zile pentru a-și elabora și publica propriile regulamente de organizare și funcționare a comisiilor de etică.
Mandatul unei comisii de etică este de 4 ani, conform art. 2 alin. (2).
O prevedere importantă este cea referitoare la independența acestor structuri. Art. 2 alin. (3) stabilește: „Comisiile de etică acționează independent față de orice altă structură sau persoană din cadrul organizației de cercetare”.
Fiecare comisie își elaborează propriul regulament de organizare și funcționare și propriile proceduri de lucru, care sunt aprobate prin hotărârea consiliului științific al organizației.
Comisiile de etică vor avea între 3 și 7 membri. Directorii nu pot face parte din ele
Potrivit art. 3 alin. (2), „Comisia de etică este formată dintr-un număr impar, de minimum 3 membri și maximum 7 membri”, iar membrii trebuie să fie „persoane cu prestigiu profesional”.
Regulamentul introduce și incompatibilități. Conform art. 3 alin. (3), din comisiile de etică nu pot face parte persoane care:
„a) dețin funcția de director general, director, director general adjunct, director adjunct, director/secretar științific, director de filială, președinte al consiliului științific, director general administrativ, director general adjunct administrativ, director de departament;
b) au încălcat normele de bună conduită în activitatea CDI.”
Dacă o persoană validată în comisie se află într-una dintre funcțiile incompatibile prevăzute la lit. a), aceasta are 15 zile lucrătoare pentru a opta între funcții și a demisiona din cea care a generat incompatibilitatea, conform art. 3 alin. (4).
Dacă un membru este revocat sau se retrage, art. 4 alin. (2) prevede numirea altui membru în termen de 15 zile.
Fiecare comisie are și un secretar, care nu este membru și nu are drept de vot. Acesta ține evidența documentelor, asigură comunicarea cu persoanele implicate și redactează procesele-verbale ale ședințelor, potrivit art. 4 alin. (3).
Ce atribuții au comisiile de etică
Art. 5 alin. (1) stabilește două atribuții principale ale comisiilor:
„a) urmăresc respectarea codurilor de etică specifice domeniului;
b) numesc comisii de analiză pentru examinarea sesizărilor referitoare la abaterile de la buna conduită în activitatea CDI aduse în atenția lor prin sesizări sau prin autosesizare.”
Din comisiile de analiză pot face parte atât membri ai comisiei de etică, cât și alte persoane din organizația de cercetare sau din afara acesteia, cu competențe în domeniul sesizării, potrivit art. 5 alin. (2).
Conform art. 6 alin. (2), atunci când o sesizare poate intra sub incidența legii penale:
„Comisiile de etică notifică de urgență conducerea organizațiilor de cercetare cu privire la sesizările care fac obiectul legii penale și pun la dispoziția acesteia toate informațiile pe care le dețin cu privire la sesizările respective.”
Comisia trebuie să se întrunească în maximum 5 zile de la înregistrarea sesizării
Regulamentul stabilește un termen concret pentru convocarea comisiei atunci când este depusă o sesizare.
Potrivit art. 7 alin. (1): „Comisia de etică se întrunește ori de câte ori este nevoie, iar în cazul în care sunt depuse sesizări, se va întruni în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acestora.”
Cvorumul și procedura de lucru sunt stabilite de fiecare organizație prin regulamentul propriu.
La ședințe pot participa și alte persoane în calitate de invitați, inclusiv consilierul juridic al instituției, conform art. 7 alin. (3).
Sesizările anonime nu sunt luate în considerare
„Sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare”, conform art. 7 alin. (2)
În schimb, art. 8 alin. (1) prevede că „Orice persoană poate sesiza comisia de etică a organizației de cercetare cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere de la normele de bună conduită în activitatea CDI”.
Sesizarea poate fi făcută în scris sau online și trebuie înregistrată la registratura organizației de cercetare.
Toate sesizările care conțin datele de identificare ale petentului sunt înregistrate, indiferent dacă ulterior sunt considerate admisibile sau inadmisibile. Numărul de înregistrare trebuie comunicat persoanei care a făcut sesizarea, la adresa de contact indicată.
Identitatea celui care face sesizarea trebuie păstrată confidențială
Deși sesizarea nu poate fi anonimă, regulamentul obligă organizația să protejeze identitatea autorului.
Art. 8 alin. (3) prevede:
„Identitatea autorului sesizării se păstrează confidențială.”
Mai mult, în registrul de intrări al instituției, la rubrica „deponent/petent” trebuie completat „anonim”.
Sesizarea este transmisă de registratură secretarului comisiei. Dacă a fost depusă greșit, trebuie redirecționată către registratură în cel mult două zile lucrătoare.
Nerespectarea confidențialității identității celui care a făcut sesizarea reprezintă abatere disciplinară, potrivit art. 8 alin. (6):
„Nerespectarea prevederilor referitoare la păstrarea confidențialității identității autorului sesizării constituie abatere disciplinară.”
Ce trebuie să conțină obligatoriu o sesizare pentru a fi admisă
Fiecare sesizare este supusă unui control al admisibilității.
Conform art. 8 alin. (4), pentru a fi admisibilă, aceasta trebuie să conțină cumulativ:
„a) semnătura persoanei care formulează sesizarea;
b) datele de identificare a persoanei care formulează sesizarea: numele și prenumele persoanei fizice, funcția și locul de muncă sau denumirea persoanei juridice, adresa acesteia, precum și, după caz, adresa de corespondență, care poate fi și o adresă de poștă electronică;
c) o motivare argumentată privind nerespectarea normelor de bună conduită în activitatea CDI, cu exemple concrete și cu indicarea considerentelor justificative și a surselor de documentare.”
Sesizările care nu respectă aceste condiții sunt respinse motivat ca inadmisibile, iar decizia trebuie comunicată în 5 zile lucrătoare, potrivit art. 8 alin. (5).
Persoana poate însă depune din nou sesizarea, de această dată cu respectarea condițiilor de admisibilitate.
60 de zile pentru raportul comisiei de analiză și încă 30 de zile pentru aprobarea lui
Comisia de analiză trebuie să se pronunțe printr-un raport în 60 de zile calendaristice de la primirea sesizării, conform art. 9.
Raportul trebuie apoi aprobat prin hotărâre de comisia de etică în 30 de zile de la primirea raportului comisiei de analiză.
Hotărârea este comunicată în scris atât autorului sesizării, cât și persoanei reclamate.
Persoanele găsite vinovate pot fi și altele decât cele reclamate inițial
O prevedere relevantă apare la art. 9 alin. (5).
Dacă sunt constatate abateri de la normele de bună conduită în cercetare, raportul trebuie să menționeze persoanele vinovate și una sau mai multe dintre sancțiunile prevăzute de Legea nr. 183/2024: „Persoanele vinovate pot fi și altele în afară de cele menționate în textul sesizării.”
Raportul poate fi contestat în 20 de zile lucrătoare
Conform art. 9 alin. (6), raportul comisiei de analiză, după aprobarea de către comisia de etică, poate fi contestat la CNECSDTI.
Termenul este de 20 de zile lucrătoare de la comunicare, iar dreptul de a contesta îl au atât persoana sau persoanele găsite vinovate, cât și autorul sesizării.
Dacă nu este formulată o contestație în cele 20 de zile, sancțiunile sunt puse în aplicare de conducătorul organizației de cercetare, după caz, în termen de 60 de zile calendaristice de la comunicarea raportului, potrivit art. 9 alin. (7).
Membrii comisiei trebuie să depună declarații de imparțialitate și confidențialitate
Potrivit art. 10 alin. (5), membrii comisiei de analiză trebuie să examineze faptele „cu obiectivitate, în mod imparțial” și să depună o declarație de imparțialitate în maximum 5 zile lucrătoare de la desemnare.
Dacă una dintre părți cere excluderea unui membru din cauza unui conflict de interese, comisia decide prin vot, fără participarea persoanei vizate. Membrii pot formula și cereri de abținere în caz de incompatibilitate sau conflict de interese, potrivit alin. (6).
Regulamentul introduce și o interdicție privind declarațiile publice înainte de finalizarea cazului.
Art. 10 alin. (7) interzice persoanelor implicate în analiză exprimarea: „a oricărei opinii cu privire la vinovăția persoanei cercetate, anterior rezoluției finale de stabilire a existenței abaterii.”
Interdicția se aplică, între alții, membrilor comisiei de etică, membrilor comisiei de analiză, conducerii organizației, consilierului juridic, părților, martorilor și persoanelor audiate și vizează atât spațiul organizației, cât și exteriorul acesteia.
Membrii comisiei de analiză trebuie să depună și o declarație de confidențialitate în maximum 5 zile lucrătoare de la desemnare.
Persoana reclamată are dreptul să vadă întregul dosar și să propună martori
Cum se ia decizia și ce trebuie să conțină raportul
Potrivit art. 12 alin. (3), în luarea deciziei, comisia de analiză ține cont de:
„documentele dosarului, caracterul și gravitatea faptei, împrejurările în care a fost săvârșită fapta și comportarea anterioară a celui în cauză.”
Fiecare membru propune una dintre sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare.
Conform art. 12 alin. (6), raportul semnat de președintele comisiei de analiză este act administrativ și trebuie să cuprindă explicit faptele care au dus la sancționare, temeiul legal și motivele pentru care au fost înlăturate argumentele autorului sesizării.
Raportul trebuie redactat chiar „la data pronunțării”.
Documentul este avizat de consilierul juridic sau avocatul organizației și este apoi aprobat sau respins de comisia de etică.
Dacă aceasta respinge raportul, „procedura de analiză se reia cu o nouă comisie de analiză”, potrivit art. 12 alin. (7).
Sancțiunile sunt puse în aplicare prin decizia conducătorului organizației, conform art. 12 alin. (9).
Cazurile care îi vizează pe directori și alte persoane din conducere ajung direct la CNECSDTI
Regulamentul stabilește o procedură diferită atunci când persoana vizată ocupă anumite funcții de conducere sau de demnitate publică.
Potrivit art. 12 alin. (10): „Sesizările sau contestațiile care vizează personal cu funcții de conducere în organizații de cercetare sau în alte instituții publice, membri ai consiliilor de administrație, ai comitetelor de direcție, ai consiliilor științifice sau ai comisiilor de etică ale organizațiilor de cercetare sau persoane cu funcții de demnitate publică sunt analizate direct de CNECSDTI.”
Hotărârile definitive trebuie publicate pe site
Conform art. 13 alin. (1), hotărârile comisiilor de etică se publică pe site-ul organizației, cu respectarea legislației privind protecția datelor personale și cu anonimizarea persoanei care a făcut sesizarea.
Publicarea se face în termen de 10 zile calendaristice de la rămânerea definitivă a hotărârii, în condițiile detaliate în regulament.
Ședințele comisiei pot fi înregistrate numai dacă există consimțământul tuturor participanților, potrivit art. 13 alin. (2). Acestea pot avea loc fizic, online sau în format hibrid.
Organizațiile de cercetare au 60 de zile să își facă propriile regulamente
Organizațiile de cercetare trebuie să adapteze noile reguli la nivel instituțional.
Art. 14 alin. (1) prevede: „În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament-cadru, organizațiile de cercetare elaborează propriul regulament de organizare și funcționare a comisiilor de etică, pe care îl publică pe site-ul propriu.”
Tot pe site trebuie publicate decizia privind componența comisiei de etică și informațiile despre modalitatea prin care aceasta poate fi sesizată, conform art. 14 alin. (2).