Un memoriu semnat de peste 100 de scriitori, profesori universitari, profesori de liceu dar și studenți apără programa de clasa a IX-a de la limba și literatura română pusă în dezbatere de Ministerul Educației. Documentul este inițiat de trei colegi de catedră cu Oana Fotache, decana Facultății de Litere de la Universitatea din București, coordonatoarea autorilor care au scris programa. Memoriul vine ca reacție la un prim memoriu semnat de peste 200 de alți profesori universitari, scriitori și cercetători au Academiei Române care au semnalat „informații eronate științific” stau la baza programei și contestă abordarea limbii și literaturii române din perspectiva evoluției în timp, pornind de la texte ale cronicarilor de la 1600. Amintim, mâine, 12 decembrie e ultima zi când se mai pot trimite la Ministerul Educației propuneri pe marginea proiectului de programă.
- De precizat, în dezbaterea de joi organizată pe programa de limba și literatura română de Academia Română, criticul literar Paul Cernat a spus că „întâmplarea face că pot oferi eu însumi în orice moment câteva sute de nume alternative care să semneze ceva contrar acestui protest”.
Memoriul intitulat „Cui îi e frică de abordarea istorică a literaturii române?” combate punctual acuzațiile din documentul profesorilor și scriitorilor care critică programa și abordarea cu predarea cronicarilor.
„Revenirea la abordarea diacronică şi „întoarcerea istoricita ” nu sunt probe de înapoiere
decât pentru cei care isi reprezintă Istoria ca pe un proces liniar, ascendent, nu ca pe o spirală cu reveniri succesive, care vin să consolideze acumulări precedente, nu să distrugă”, se arată în documentul care apără programa propusă.
- O poziție similară a fost semnalată și de scriitoarea Doina Ruști, care se află printre semnatarii acestui memoriu.
Memoriul este inițiat de trei profesori de la Facultatea de Litere, Universitatea din București, Paul Cernat, Mircea Vasilescu și Cosmin Ciotlos. De precizat, coordonatoarea programei de limba și literatură română este Oana Fotache, decana Facultății de Litere. Printre semnatari se află și profesori de la universități străine, studenți, jurnaliști, dar și scriitori și profesori de la Colegii Naționale din țară: Martin Maiden, profesor doctor la Universitatea din Oxford, Adam Ledgeway, profesor doctor la Universitatea din Cambridge/Universitatea din Bergamo,
Eric Dussert, scriitor și editor francez, Alina Hucai, redactor și traducător sau
Anca Serbanutd, jurnalist, Televiziunea Română.
Vezi la finalul articolului lista semnatarilor.
În plus, semnatarii vorbesc despre o „masificare a învățământului, centrat pe raportarea unui număr cât mai mare de absolvenți”.
În același timp, documentul lasă de înțeles că actuala programă școlară de clasa a IX-a a dus la „generalizarea dezorientării elevilor”.
„Transformarea orelor de limbă şi literatură română în cluburi de lectură (în cazurile privilegiate) sau axarea preponderentă asupra „tehnicilor de comunicare” (disciplina fiind redusă, în această optică, la un atelier de PR) a dus, din păcate, la generalizarea dezorientării. Minima cunoaştere a rădăcinilor propriei literaturi prin notiunile ei de bază a fost denunţată drept pericol public”, scrie în document.
Fragmente din memoriul care apără actuala propunere de programă pentru limba și literatura română la clasa a IX-a
- Conceptul de diacronie
„Revenirea la abordarea diacronică şi „întoarcerea istoricita ” nu sunt probe de înapoiere
decât pentru cei care isi reprezintă Istoria ca pe un proces liniar, ascendent, nu ca pe o spirală cu reveniri succesive, care vin să consolideze acumulări precedente, nu să distrugă. Ceea ce în urmă cu două decenii și jumătate a reprezentat promisiunea unei deschideri a devenit între timp o închidere falimentară. Fenomenul nu e câtuşi de putin unul „specific românesc”. El poate fi identificat si în unele ţări către care privim, îndeobşte, cu admiratie sau, măcar, respect”- se menționează în document.
În plus, semnatarii memoriului care apără programa propusă pentru clasa a IX-a vorbesc despre o „masificare a învățământului, centrat pe raportarea unui număr cât mai mare de absolvenți”.
„Din multiple motive, care merită o abordare separată, liceul a devenit producător în serie de elevi tabula rasa, pentru facultăți obligate să le umple, în ciclul de licență de trei ani (în fapt, doi ani si jumătate), lacune greu recuperabile. Masificarea învățământului, centrat pe raportarea unui număr cât mai mare de absolvenți, a făcut, printr-un cerc vicios, ca gimnaziul să devină un fel de curs primar, liceul — un fel de gimnaziu, facultatea — un fel de liceu, iar doctoratul — un fel de facultate. A invoca faptul că în clasa a IX-a elevii nu sunt capabili să înveţe chestiuni minimal- orientative despre cronicari, Şcoala Ardeleană, pre-pasoptisti sau pasoptisti înseamnă a recunoaşte că alfabetizarea si gustul pentru lectura de plăcere încep abia la liceu”.
- Modele diacronice în alte țări, ca exemplu
Semnatarii documentului reacționează și la afirmațiile legate de modelel diacronice din alte țări precum Italia sau Franța și dau exemplu liceenilor francezi care învață poeziile trubadurilor sau în Italia învață despre Dante (n. red Aligheri, poet italian), și se întreabă „de ce ar fi, așadar, „scandalos” sau „catastrofal” ca liceenii români să înveţe despre autorii vechi, pentru a întelege mai bine, în clasele XXII, literatura modernă si postmodernă?”. Autorii documentului recunosc apoi că „autorii vechi de la noi sunt dintr-o altă paradigmă culturală decât Dante, Shakespeare ori poeții medievali francezi”:
„Contestatarii noii programe invocă diverse „modele din ţările europene”, dar o fac selectiv si, din păcate, nu totdeauna cu bună credință. Așa încât putem invoca și noi faptul că programele de studii pentru licee din Franta sau Italia au recuperat de mai multă vreme, într-o formă sau alta, criteriul diacronic, după ce au fost constatate blocaje similare prin folosirea excesivă a criteriului tematic și evacuarea unei minime ordonări cronologice a materiei.
Cu alte cuvinte, liceenii francezi învață despre La Chanson de Roland si poezia trubadurilor, iar liceenii italieni învață despre Dante (un autor extrem de „neprietenos” pentru copii de 15 ani, a cărui limbă italiană e mult diferită de cea de azi). De ce ar fi, așadar, „scandalos” sau „catastrofal” ca liceenii români să înveţe despre autorii vechi, pentru a întelege mai bine, în clasele XXII, literatura modernă si postmodernă? E drept, autorii vechi de la noi sunt dintr-o altă paradigmă culturală decat Dante, Shakespeare ori poeții medievali francezi”.
- Reacții la afirmațiile legate de „ceaușism”
„Se cuvine să adăugăm câteva lucruri despre ideologia subiacentă a celor care denunta
„ceauşismul” şi „etnocentrismul” noii programe, a cărei deschidere comparatistă reală a fost
minimalizată si persiflată ca insuficientă în raport cu noile exigente transnationale. Exigente pe care nu le poti intelege si asimila, totusi, in absenta cunoasterii decente, prealabile, a nationalului, fie si pentru faptul că trăim, totusi, într-un stat national, chiar obtinerea cetateniei solicitând cunostinte în acest sens.
Centrată nu „pe elev”, ci pe gusturile si optiunile autorilor vechii programe, perspectiva antidiacronică, profund anticanonică, tine de un anarho-hedonism flower power, la modă prin anii ’60-’70 ai secolului trecut, asociat unui formalism structuralist de asemenea expirat — dacă e să discutam în acesti termeni — încă de acum câteva decenii. Ea are la bază, apoi, ideologia nu mai putin desuetă a „sfârşitului istoriei” elaborată de politologul american Francis Fukuyama după încheierea Războiului Rece si globalizarea ordinii liberale.
Într-o asemenea perspectiva finalistă, respinsă chiar de teoreticianul societatii deschise, Karl Popper, Istoria nu se mai lasă privită și ca un rezervor de posibile modele sau de lecții, ci mai ales ca un inventar de orori, exploatare si războaie, care merită condamnat de la înălțimea etică, privilegiată, a prezentului – leibnizian vorbind, „cea mai bună dintre lumile posibile.” Mai mult: a o lăsa prea mult pe seama tinerilor ar fi, în conceptia nemărturisită, dar detectabilă a unor „reformişti”, de-a dreptul periculos, de natură să le dea chiar idei antiliberale”.
„Cât priveste „analfabetismul funcţional”, notiune pe care acuzatorii o folosesc în mod total impropriu, e suficient să spunem că un absolvent de liceu dezorientat cronologic, care crede că Alecsandri a trăit în secolul 20 sau în Evul Mediu, iar al Doilea Război Mondial a fost acum 30 de ani, nu e nimic altceva decât echivalentul unui agramat confuz. E vorba despre ce fel de cetăţeni vrem să avem. Strict pleziristi sau oameni cu înţelegere critică a fenomenelor istorice”.
Memoriul adresat MInisterului Educației care apără programa cu cronicari propusă la limba și literatura română la clasa a IX-a
Semnatarii primului memoriu care critică dur propunerea de programă la limba și literatura română
Peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Într-un memoriu lansat public, semnatarii – printre care se numără profesori din preuniversitar și universitar, cercetători în domeniul studiilor literare și lingvistice, cercetători ai Academiei Române – avertizează că „noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a readuce în școli un model depășit, complet rupt de realitățile elevilor și de lumea în care trăiesc”.
„Programa ignoră toate deschiderile științifice și didactice ale disciplinei din ultimele decenii, conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional. Prin urmare, solicităm Ministerului Educației și Cercetării regândirea integrală a programei”, se arată în memoriul semnat de cele peste 200 de personalități din educație și cultură. Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie. Vezi aici lista semnatarilor
Mai mult, noua programă de română de clasa a IX-a are o „concepție confuză, anacronică și autosuficientă” și se bazează pe „informații eronate din punct de vedere științific” – arată peste 20 de cercetători ai Academiei Române și peste 200 de profesori și scriitori. În memoriul prin care cer Ministerului Educației și Cercetării „regândirea integrală a programei” pe care instituția a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, cele peste 200 de personalități ale lumii academice și artistice analizează și listează detaliat greșelile de construcție ale programei școlare puse în dezbatere de Ministerul condus de Daniel David. Detalii aici
Informații de context
Ministerul Educației a pus în consultare publică până pe 12 decembrie 2025 proiectul programei de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, parte din setul de programe pentru liceu asociate noilor planuri-cadru.
Și istoria limbii române, de la alfabetul chirilic și subdialectele daco-românei, dar și etimologia cuvintelor sunt propuse la clasa a IX-a tot pe același principiu al evoluției.
Programa pusă în dezbatere publică vine să înlocuiască programa care este în vigoare din 2009 și ar urma să se aplice pentru elevii care sunt acum în clasa a VIII-a.
Programa propusă este intens criticată în spațiul public de la profesori universitari de specialitate, la profesori preuniversitari sau chiar și membri ai Academiei Române.
Profesorii care critică programa, în special profesori universitari, reclamă faptul că este învechită, predată în urmă cu 50 de ani, spune Liviu Papadima, sau că este prea specifică și grea pentru elevi de liceu în clasa a IX-a.
Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.
Și profesoara de didactica limbii și literaturii române Florentina Sâmihăian de la Facultatea de Litere a Universității din București atrage atenția că elevul real este absent din această programă. „Excluderea textelor nonliterare e cu adevărat riscantă, pentru că elevii rămân vulnerabili la manipulare și dezinformare„, spune ea.
Profesorul de Limba și literatura română Emil Munteanu, co-fondator Alecart: O programă de Română care transformă literatura în muzeu riscă să îndepărteze adolescenții. Clasa a IX-a ar trebui să fie despre descoperire, identitate și sens personal.
Președintele Academiei Române a fost vizat de critici din partea oponenților noii programe, după ce i-a numit pe cei care nu sunt de acord cu acest document „toboșari ai vremurilor noi”. Profesoara Monica Halaszi, care a participat la elaborarea programei, și secretarul onorific al ministrului Daniel David, Radu Szekely, au declarat: „mai bine toboșar, decât trompetist”.
În plus, profesorul universitar Liviu Papadima i-a reproșat lui Ioan-Aurel Pop că declarațiile sale privitoare la programa de română conțin „interpretări hazardate” și „inadvertențe de documentare”. Acesta l-a acuzat pe academician că ar prelua afirmații despre programele actuale fără să le verifice.