Autoritățile locale, consiliile județene și inspectoratele școlare pot depune proiecte pentru înființarea sau extinderea serviciilor de educație timpurie, asigurarea mesei, dotări și sprijin pentru copiii din familii dezavantajate, printr-un apel cu un buget de peste 81,5 milioane de euro. Cererile se depun până pe 27 noiembrie 2026, ora 16:00, conform apelului lansat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Școlile și grădinițele acreditate pot participa ca parteneri, iar beneficiarii sunt copiii cu vârste între 3 luni și 6 ani, inclusiv cei care nu sunt încă înscriși la creșă sau grădiniță.
- Apelul „Diversificarea și flexibilizarea serviciilor de educație timpurie, relansare 202” a fost lansat de Autoritatea de Management pentru Programul Educație și Ocupare din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Depunerea proiectelor a început pe 30 septembrie 2026, la ora 12:00, în platforma MySMIS2021/SMIS2021+.
- Este o relansare a apelului din 2024 de 120 de milioane de euro pentru înființarea de creșe și grădinițe în regiunile mai puțin dezvoltate din România.
Finanțarea este destinată celor șapte regiuni mai puțin dezvoltate ale României. Proiectele care vizează București-Ilfov nu sunt eligibile.
Cine poate depune proiecte și cum pot participa grădinițele și școlile
Solicitanții eligibili sunt:
- autoritățile administrației publice locale;
- consiliile județene;
- inspectoratele școlare județene., conform ghidului solicitantului.
Unitățile de învățământ acreditate, publice și private, din rețeaua școlară națională pot participa ca parteneri. Aceeași posibilitate o au centrele județene de resurse și asistență educațională, casele corpului didactic, autoritățile locale, consiliile județene și inspectoratele școlare.
Sunt eligibile ca parteneri și organizațiile neguvernamentale cu experiență relevantă. Acestea trebuie să demonstreze cel puțin un proiect în ultimii trei ani axat pe educație timpurie, sprijinirea copiilor din grupuri dezavantajate sau cu CES, educație parentală ori dezvoltarea de resurse educaționale și metode pedagogice inovatoare.
Practic, o școală sau o grădiniță interesată poate participa la un proiect coordonat de o autoritate locală, un consiliu județean sau un inspectorat școlar.
Ce se finanțează: servicii noi sau extinse de educație timpurie, hrană, materiale și dotări
Proiectele trebuie să includă înființarea sau extinderea a cel puțin unui serviciu de educație timpurie. Acesta poate fi o creșă, o grădiniță sau un serviciu complementar, precum o ludotecă, un grup de joacă ori o grădiniță comunitară.
Ghidul prevede ca acțiune obligatorie „înființarea/extinderea a cel puțin unui serviciu de educație timpurie standard (creșă, grădiniță) sau complementar (ludoteci, grupuri de joacă, grădinițe comunitare sau alte forme prevăzute de cadrul legal aplicabil) pentru copii cu vârste de la 3 luni până la 6 ani.”
Pot fi susținute și serviciile existente la momentul implementării proiectului, prin activități de educație, îngrijire și supraveghere.
Printre cheltuielile eligibile prevăzute se numără:
- hrană zilnică pentru copii și echipamente pentru siguranța spațiilor;
- materiale didactice, precum cărți, jocuri educative, caiete de lucru, plastilină, acuarele, puzzle-uri și materiale senzoriale;
- mobilier adaptat vârstei, inclusiv pătuțuri, saltele, mese, scaune, vestiare, rafturi și mobilier pentru schimbarea scutecelor;
- echipamente pentru activități în aer liber, precum leagăne, tobogane, triciclete, biciclete, nisipare și trasee pentru dezvoltarea psihomotorie.
Activitățile de învățare trebuie organizate în acord cu Curriculumul național pentru educație timpurie și trebuie să includă observarea și evaluarea progresului fizic, cognitiv, emoțional și social al copiilor.
Sprijin pentru copiii cu CES și pentru familiile care nu își permit costurile participării
O componentă obligatorie a proiectelor este sprijinirea copiilor din grupuri dezavantajate, pentru a-i ajuta să participe la educație și să rămână în sistem.
În funcție de nevoile identificate, proiectele pot finanța îmbrăcăminte, încălțăminte, transport și tehnologie asistivă pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.
Sunt prevăzute și servicii de logopedie, sprijin psihopedagogic, camere resursă și personal de sprijin pentru incluziune, inclusiv infirmiere, interpreți, facilitatori și mediatori școlari.
Ghidul prevede și sprijin adaptat fiecărui copil: „Se va întocmi un plan individualizat de intervenție care să includă un pachet de măsuri menit să contribuie la depășirea situației de vulnerabilitate a copiilor din grupul țintă.”
Pot fi organizate campanii pentru identificarea și înscrierea copiilor care nu participă la educație, activități de sprijin lingvistic și măsuri de combatere a discriminării și segregării.
Cel puțin 65 de copii și 20 de părinți în fiecare proiect
Fiecare proiect trebuie să includă minimum 65 de copii, cumulat pentru cele două categorii de vârstă: de la 3 luni până la 3 ani și de la 3 ani până la 6 ani.
Proiectele trebuie să ajungă atât la copiii deja înscriși, cât și la cei care nu frecventau anterior servicii de educație timpurie. Indicatorul privind copiii sprijiniți îi include obligatoriu pe ambele categorii:
„Atât copii deja înscriși în sistemul de educație timpurie, cât și copiii neînscriși în sistemul de educație timpurie anterior intrării în operațiune care sunt atrași și integrați în sistem prin măsurile proiectului.”
De asemenea, trebuie sprijiniți cel puțin 20 de părinți, reprezentanți legali sau tutori ai copiilor din grupuri dezavantajate.
Pot beneficia de activități și persoanele care au în grijă copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, precum și părinții minori.
Pentru personalul didactic, auxiliar, de conducere sau de îngrijire și sprijin, numărul participanților se stabilește în funcție de nevoile identificate în cererea de finanțare.
Consiliere pentru părinți și ajutor pentru trecerea de acasă la creșă sau grădiniță
Proiectele pot include programe de educație parentală și consiliere pe teme precum nutriția, siguranța, igiena și sănătatea.
Mai sunt prevăzute vizite la domiciliu, evenimente de tip „Ziua porților deschise” și ateliere care să ajute familiile și copiii în tranziția de acasă la creșă sau grădiniță.
Personalul unităților poate participa la întâlniri cu specialiști din asistență socială și sănătate publică, pentru coordonarea sprijinului oferit copiilor.
Ce trebuie să pregătească autoritățile înainte de înființarea sau extinderea serviciilor
Proiectul trebuie fundamentat printr-un studiu sau o analiză a nevoilor locale ori județene. Aceasta poate include serviciile existente, accesul copiilor, barierele întâmpinate de familii și necesarul de personal.
Este obligatorie și elaborarea unei strategii locale sau județene pentru dezvoltarea educației timpurii, însoțită de un plan de acțiune. Planul trebuie să prevadă obiective, măsuri prioritare, termene, instituții responsabile, resurse și indicatori de monitorizare.
Formarea personalului didactic, auxiliar și administrativ din serviciile nou înființate sau extinse este opțională. La fel, proiectele pot include studii de impact și evaluarea progresului la finalul intervenției.
Extinderea trebuie să aducă cel puțin o grupă nouă
Pentru un serviciu nou înființat, ghidul cere cel puțin o grupă nou constituită. În cazul extinderii, capacitatea trebuie crescută prin adăugarea a cel puțin unei grupe noi.
Potrivit efectivelor menționate în ghid, minimele sunt:
- la nivel antepreșcolar: 7 copii pentru grupa mică și 10 copii pentru grupele mijlocie și mare;
- la nivel preșcolar: 12 copii pe grupă.
Funcționarea sub aceste limite este eligibilă numai cu aprobările instituționale specifice, în condițiile derogărilor legale indicate în document. Serviciile trebuie să îndeplinească și cerințele de funcționare și autorizare sau acreditare aplicabile.
Trei componente obligatorii, cu cel puțin jumătate din bugetul proiectului
Toate proiectele trebuie să includă:
- Dezvoltarea serviciilor, prin analiza nevoilor, strategia locală sau județeană și înființarea ori extinderea unui serviciu.
- Furnizarea serviciilor de educație, îngrijire și supraveghere.
- Sprijin pentru participarea copiilor din grupuri dezavantajate și prevenirea abandonului.
„Bugetul alocat activităților obligatorii trebuie să reprezinte minimum 50% din bugetul total eligibil al proiectului”, prevede ghidul.
Pentru creșe și grădinițe, activitățile educaționale, hrana, siguranța și materialele didactice sunt incluse în baremele standard de cost pe copil pe lună. Dotările și amenajările se decontează pe bază de costuri reale, în categoriile și plafoanele eligibile.
Pentru serviciile complementare, cheltuielile aferente acestor activități se decontează pe bază de costuri reale. Aceeași regulă se aplică măsurilor de sprijin pentru copiii vulnerabili.
Unde se pot implementa proiectele și cum se depun cererile
Bugetul total este de 81.593.710,14 euro, din care 69.354.653,62 euro reprezintă contribuția Fondului Social European Plus, iar 12.239.056,52 euro reprezintă contribuția națională.
Un proiect poate fi implementat într-una sau în mai multe dintre regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Nord-Vest, Vest și Centru.
Cererile se transmit exclusiv online, prin MySMIS2021/SMIS2021+, împreună cu documentele cerute în secțiunea 7.4 a ghidului. Termenul-limită este 27 noiembrie 2026, ora 16:00.
Solicitanții trebuie să verifice și evitarea dublei finanțări. Același copil nu poate fi inclus atât în acest apel, cât și în proiecte FSE+ cu activități similare, inclusiv cele din apelul anterior pentru diversificarea serviciilor de educație timpurie. Trebuie evitată și finanțarea acelorași activități pentru copiii sprijiniți prin intervenția din Programul Incluziune și Demnitate Socială dedicată prevenirii separării de familie.
Ghidul și documentele apelului pot fi descărcate de pe site-ul MIPE, în format ZIP.
Informații de context despre serviciile de educație timpurie
România are rată de participare de 75,7% la educația timpurie, față de 94,6% media UE
Participarea copiilor la educația și îngrijirea timpurie continuă să fie redusă în România, „în principal din cauza capacității insuficiente a infrastructurii, a deficitului de personal calificat și a factorilor socioeconomici”.
În 2023, rata de participare a copiilor cu vârste între 3 ani și vârsta începerii învățământului primar obligatoriu era de 75,7%, față de media Uniunii Europene de 94,6% și ținta europeană de 96% stabilită pentru 2030. Documentul semnalează și diferențe între urban și rural, accesul fiind limitat în special în comunitățile rurale și dezavantajate, conform Ghidului solicitantului.
Educația timpurie este una dintre marile reforme ratate de Ministerul Educației prin PNRR, după cum a semnalat Edupedu.ro în exclusivitate, în noiembrie 2025.
Reforma 2 privind educația timpurie ar fi trebuit să ducă la o creștere cu 3 puncte procentuale a participării copiilor între 3 și 6 ani la grădiniță și la înființarea a 412 servicii complementare (ludoteci, grădinițe comunitare, centre de joacă).
Toate aceste ținte și jaloane, 455T, 458J, au fost eliminate.
În decembrie 2022, fostul ministru al Educației Ligia Deca anunța că vor fi create 850 de grădinițe comunitare până în 2026, cu peste 2.500 de posturi pentru personal nou.
Ținta PNRR a fost înființarea a 412 servicii complementare, însa, în urma apelului PNRR, doar 98 de grădinițe comunitare au fost eligibile pentru finanțare.
În prezent, din cele 98, doar 73 de proiecte continuă, în timp ce 14 contracte au fost denunțate unilateral, cu o pierdere de 19,25 milioane de lei, potrivit situației prezentate de ministerul Educației și Cercetării.
La Investiția 3, formarea profesioniștilor în educație timpurie, există un singur contract semnat, cu un progres fizic de 80%, dar cu indicatorii reduși drastic: de la aproape 20.000 de persoane vizate inițial, la 5.000.
Practic, creșterea numărului de copii între 3 și 6 ani înscriși la grădiniță nu va fi posibilă, pentru că din 850 de grădinițe comunitare anunțate, doar 73 pot fi realizate în realitate, iar în loc de 20.000 de profesionisti formați în educație timpurie vor fi 5.000.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat pe 27 august că a fost atinsă ținta din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind construirea a 110 creșe noi și că au fost create 6.520 de locuri, față de minimum 4.500 asumate. Guvernul a deblocat posturile în educație pentru operaționalizarea noilor creșe.