Petiție comună a World Vision România, organizațiilor de părinți și elevi și a sindicatelor: 4,7% din PIB pentru educație, așa cum se întâmplă în UE

Foto: World Vision România

Organizațiile neguvernamentale, ale părinților, ale elevilor și sindicatele active în educație nu sunt de acord cu alocarea a doar 2.28% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru educație, conform ultimului proiect de buget publicat, și au inițiat o petiție prin care solicită 4.7% din PIB, în anul 2022, după cum se arată într-un comunicat primit de Edupedu.ro. Federațiile și organizațiile semnatare din domeniul educației au trimis vineri câte o scrisoare către prim-ministrul Nicolae Ciucă, ministrului Educației și ministrului Finanțelor, în care solicită finanțare pentru educație la nivel european.

Amintim că potrivit proiectului de buget pentru anul 2022, bugetul Ministerului Educației va fi de 29.98 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 2,28% din Produsul Intern Brut prognozat pentru anul viitor de Comisia Națională de Prognoză. Raportat la alocările din ultimii 4 ani, ca procent în PIB, cea de acum este cea mai mică, arată calculele făcute de Edupedu.ro pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor și Institutul Național de Statistică.

Organizațiile care au înaintat petiția sunt următoarele:

Până la 6%, după cum prevede Legea Educației Naționale nr. 1/2011, reprezentanții principalilor actori din educație solicită ca restul fondurilor care nu se pot aloca de la bugetul de stat să fie investite din programele operaționale și din PNRR, potrivit comunicatului.

Semnatarii explică faptul că pandemia de COVID-19 nu a adus o criză doar în sănătate, ci și în învățământ, potrivit comunicatului:

Conform documentului menționat anterior, „analizele specialiștilor în educație și în economie ne avertizează că dacă nu investim în educație, mai ales în vremuri de criză, vom avea mai puțini cetățeni activi pe piața muncii”. Astfel, la fiecare leu investit în educația unei persoane cu diplomă de licență și master statul încasează opt lei, un randament de 700%, arată World Vision România. În schimb, pentru fiecare cetățean care nu este activ pe piața muncii fiindcă nu are studiile minime, statul român plătește 90.000 de lei pe durata întregii vieți a acestuia.

Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România: „Dacă pretindem că suntem un stat european și care respectă drepturile copiilor, România trebuie să aloce cel puțin 4.7% din PIB pentru educație, așa cum investesc în medie și celelalte țări din UE. Apoi, până la echivalentul  a 6% din PIB, guvernanții trebuie să utilizeze cât mai repede fondurile europene din programele operaționale și din PNRR. Din păcate, România încă nu a trimis propunerile de cheltuire din programele operaționale către Comisia Europeană, iar din PNRR nu avem decât certitudinea primei tranșe de finanțare. Să nu uităm că banii care vin de la PNRR sunt totuși un împrumut, iar dacă nu vom respecta țintele promise, România nu va primi și celelalte tranșe“.  

Silviu Morcan, președintele Consiliului Național al Elevilor: „De la subfinanțare pleacă cele mai multe dintre problemele cronice ale sistemului de învățământ: formarea precară a profesorilor, infrastructura defectuoasă cu școli nereabilitate și care nu sunt dotate digital, burse care nu acoperă toate nevoile elevilor, transportul elevilor care nu este asigurat gratuit, cât și nerespectarea regulilor sanitare din școli pentru ca elevii să învețe la școală în siguranță“.  

Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din România: „Am solicitat atât guvernelor conduse de PSD, cât și celor conduse din PNL, să crească bugetul măcar cu 0,4% anual până când vom ajunge la 6%. Niciunul dintre partide nu a pus în aplicare solicitările părinților până acum. Este nevoie să lăsăm orgoliile deoparte. Cerem ca toate partidele să se pună de acord cu o rată anuală de creștere a bugetului de stat pentru educație și să vină cu un proiect de lege pe care să-l treacă prin Parlament“.

Corina Atanasiu, președintele Federației Părinților și Aparținătorilor Legali (FePAL): „Ne mai interesează să ne educăm copiii pentru a fi activi pe piața muncii din România sau vrem ca toți să meargă la muncă în alte țări? Solicităm ca bugetul pentru Educație aprobat la finalul acestui an să fie racordat la media Uniunii Europene, iar din 2022 să fie suplimentat de la bugetul de stat și din programele operaționale (de unde putem atrage fonduri până în 2030) sau din PNRR (de unde putem atrage fonduri până în 2026) până când vom ajunge la 6% din PIB. România va putea dispune de circa 4,6 miliarde de euro doar pentru educație în următorii ani, dacă guvernanții vor fi responsabili și își vor respecta angajamentele față de Comisia Europeană“.

Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ: „Investiția în educație duce la creșterea bunăstării oricărei țări. Toate țările dezvoltate au continuat să investească în educație chiar și în perioada de pandemie. Copiii au nevoie de școli solide, cu toate materialele educaționale necesare. Salariile profesorilor din România sunt mici comparativ cu ce se întâmplă în lumea civilizată. Un profesor debutant câștigă maximum 2.300 de lei NET“.

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”: „Fără salarii motivante, fără investiții în sistemul educațional, Guvernul pune sub semnul întrebării atingerea dezideratelor din proiectul „România Educată“ al Președintelui României. În condițiile în care salariile din educație nu vor crește potrivit Legii nr. 153/2017, iar alocările pentru investiții vor fi la nivelul anilor trecuți, putem spune că, de fapt, Guvernul și Parlamentul vor să transforme țara într-o Românie NEeducată“.

Horia Onița, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România: „Sub 27% dintre tinerii români cu vârsta între 30-34 de ani au studii superioare, față de media europeană de 40%. Dificultățile financiare sunt prima cauză a abandonului universitar, iar studiile arată că adulții fără studii superioare reușesc cu o probabilitate de două ori mai mică să se angajeze, să acceseze serviciile sociale de bază, să participe la viața democratică și să-și dezvolte sentimentul de coeziune socială. România se află pe penultimul loc, înaintea Greciei, la cheltuielile per student în standardul puterii de cumpărare. Nu în ultimul rând, cea mai mare pondere de studenți ale căror familii au o situație financiară medie, bună sau foarte bună se regăsește în România, Slovacia și Lituania. Cifrele ar trebui să vorbească de la sine când vorbim de finanțarea adecvată a educației, dar din păcate nu par să convingă decidenții“.

Citește și: DOCUMENT Bugetul alocat Ministerului Educației pentru 2022 va fi de 2,28% din PIB, cea mai mică alocare din ultimii 3 ani – proiect
Exit mobile version