“Când îți zice cineva că-ți dă tot sprijinul, e un fel de ‘No problem in Romania’. Aveți tot sprijinul, dar asta nu ai cum, asta nu ai voie, asta nu se poate…”. Așa descrie Adrian Stănică, directorul institutului GeoEcoMar, principalul obstacol cu care se confruntă la nivel local efortul de construire a uneia dintre cele mai mari platforme de cercetare care implică România la nivel european, Danubius.
Birocrația locală, arată el, o completează pe cea specifică finanțărilor aprobate de Comisia Europeană și complică o situație și așa îngreunată de pandemie, iar apoi de război. Cu toate acestea, “cu Danubius mergem înainte”, spune directorul GeoEcoMar.
Într-o discuție care a avut loc în decembrie, Adrian Stănică a explicat pe larg stadiul în care se află Danubius, proiect care, potrivit descrierii făcute de reprezentantul institutului de cercetare, se desfășoară pe două direcții:
- Pe de o parte, el presupune realizarea unui “European Research Infrastructure Consortium” (ERIC), primul ERIC ce urmează să fie găzduit de România, sub coordonarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar), ce desfășoară studii de profil în macro-sistemul Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră.
- Pe de altă parte, se așteaptă să devină operațional un “super-site” de cercetare în județul Tulcea, unul dintr-o serie de astfel de site-uri în Europa, prin care “Delta Dunării devine un laborator viu”, într-un proiect coordonat de Institutul de Studii Biologice (INCDSB) și la care GeoEcoMar e participant, alături de alte organizații, după cum explică Adrian Stănică.
În ultimii ani, GeoEcoMar a semnalat că în 2022 și la începutul lui 2023 erau așteptați pași importanți în avansul Danubius. În septembrie 2021, în cazul Centrului de excelență pentru studii avansate Danubius RI, Adrian Stănică spunea: “Dacă totul merge bine, ar trebui ca primele lucrări efective să înceapă în luna august a anului 2022”. Iar în privința consorțiului european (Danubius ERIC), el aprecia: “Dacă totul merge bine, la începutul anului 2023, Comisia Europeană ar trebui să anunțe oficial înființarea Danubius ERIC.”
Ce s-a întâmplat între timp? Situația din acest moment nu este substanțial diferită de expectativa exprimată cu jumătate de an în urmă.
Pandemie, apoi război
Adrian Stănică spune că “Danubius merge înainte” și “suntem pe drumul cel bun”, dar cu întârzieri cauzate de cumulul de presiuni ai ultimilor ani: pandemia, apoi războiul din Ucraina, la care se adaugă, pe plan local, birocrația, iar la nivel european – schimbarea ciclurilor de finanțare.
Mai întâi, a povestit directorul GeoEcoMar, pandemia a complicat progresele pentru Danubius ERIC, consorțiul european:
- “Am depus documentația pentru Danubius Eric în august 2020. Ea ar fi fost gata în martie-aprilie 2020, dar atunci era pandemia. (…) În mai anul trecut am primit evaluarea de la Comisia Europeană. Am avut o super-evaluare, dar ne-au solicitat niște materiale suplimentare. Între iunie anul trecut și iunie anul acesta am avut de lucru, pentru că e nevoie de acordul tuturor statelor participante la inițiativă. Astă vară, toate statele au fost de acord și cu toate modificările sugerate de comisie. S-a ajuns la un acord la nivel general, e unanimitate.”
- “Pandemia ne-a întârziat foarte mult, dacă cereai: ‘dă-mi scrisoare de commitment‘, când era stare de urgență, te trimiteau toți la plimbare”.
La aceasta, spune el, s-a adăugat ulterior invazia rusă în Ucraina: “Războiul din Ucraina a tras mult înapoi, pentru că mutarea banilor spre diverse ajutoare i-a afectat mai ales pe cei din Nord-Vest”, a arătat Adrian Stănică. El a precizat că, în contextul în care și alte state participante la consorțiul european înregistrează întârzieri, “ucrainenii și moldovenii au spus că au alte probleme în momentul de față. (…) Scrisorile [de susținere din partea țărilor participante – n. red.] nu mai sunt scrisori de intenție. Implică angajament financiar. Și ucrainenii, și moldovenii au probleme mai grave. Nu au existat scrisori care să indice că nu mai pot participa, dar a existat rugămintea să trimită aceste scrisori ulterior”.
În ce stadiu sunt, prin urmare, pregătirile pentru Danubius ERIC? Adrian Stănică:
- “Acum așteptăm scrisorile de susținere din partea statelor care vor participa la ERIC. Vorbim despre Germania, Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Spania, Portugalia, Italia, Grecia, Republica Cehă, Bulgaria, Moldova, Ucraina. Avem câteva neajunsuri (unele amânări sau întârzieri), dar nu legate de vreun semnal negativ (…) Pentru ERIC suntem pe drumul cel bun”.
- “Pentru ca activitățile să înceapă, e nevoie de minim trei state, dintre care una din UE. Pe de altă parte, ideea e să ai un număr cât mai mare de state implicate de la început. Dat fiind că sunt probleme și discuții (…) a fost hotărârea statelor ca, în momentul în care Danubius strânge șase scrisori, inclusiv cea a României, să depunem documentația. Mai sunt șase luni la dispoziție ca ceilalți să vină și să se integreze. După șase luni, se publică statutele Danubius ERIC în jurnalul oficial al Comisiei Europene și atunci este momentul în care Danubius ERIC se naște, primul ERIC coordonat de România. După aceea, porțile ERIC-urilor sunt deschise către orice alte țări.”
- “Speranța mea este ca ERIC să fie operațional până la sfârșitul anului viitor.”
Cazul hub-ului din Deltă: “Jumătate dintre avizele strânse anterior expiraseră. Așa că toate diligențele au fost reluate”
Pe de altă parte, pentru realizarea hub-ului major de cercetare din Delta Dunării, principala problemă indicată este cea a birocrației românești. Înainte de toate cea din România, complicată de schimbările politico-administrative din Deltă, apoi cea aferentă finanțărilor europene și schimbărilor de cicluri de finanțare.
Ce s-a întâmplat și care sunt așteptările în privința super-site de cercetare? Povestește tot Adrian Stănică:
- “În 2021, în martie, am reușit să avem tot ce trebuie din punct de vedere al documentației. Ne-am blocat în avizul de mediu de la Rezervația Biosferei Delta Dunării – în momentul acela se alegea guvernatorul. Am reușit să cerem avizul în septembrie, apoi, la începutul anului, s-a schimbat guvernatoarea (n.red.: Atena-Adriana Groza, care fusese numită în funcție la propunerea USR, în vara anului trecut, înlocuită la începutul lui 2022, de către guvernul PNL-PSD, cu Gabriel Marinov). Am ajuns să avem prima undă verde în martie anul acesta.”
- “Dar, apoi, Rezervația Biosferei s-a uitat în documentație și așa am constatat că , la toate autoritățile. Am adus totul la zi. După doi ani de stat după avize, am reușit să fim pe cale să primim undă verde – suntem cu toate documentele la zi, mai trebuie doar să depunem la JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) hârtia formală ca ei să ne dea avizul. Avem ultimul aviz din țară, dar mai trebuie acest ok de la JASPERS, probabil în ianuarie.”
- “Dar apare altă minune: au trecut anii, s-a terminat cu POCU (Programul Operațional Capital Uman – n. red.), intrăm pe POCIDIF (Program Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare) și POCIDIF nu e aprobat.”
Potrivit lui Adrian Stănică, în astfel e situații, pare “mai ușor să te lupți cu toată concurența, cu care te bați pe bani, pe idei, decât să te lupți cu avizele și cu cei care te întorc de trei ori. (…) Când te duci la o autoritate și îți zice ‘îți dau tot sprijinul’…”.