În 2029, testarea internațională PISA va include un modul dedicat competențelor legate de media și inteligență artificială. Vor fi evaluați elevii care au acum 11-12 ani și sunt în clasele a V-a și a VI-a, iar în 2029 vor fi în clasele a XI-a sau a X-a. În următorii trei-patru ani, acești elevi ar trebui să dobândească competențe pentru care, în prezent, nu există un curriculum coordonat, standarde clare sau o strategie națională coerentă făcută de autoritățile de la noi, de Ministerul Educației și Cercetării mai exact. Alte state adoptă cadre oficiale pentru integrarea AI în educație, după cum edupedu.ro a arătat în ultima perioadă. România riscă să ajungă în 2029 să testeze în cel mai cunoscut și profesionist test internațional comparativ – PISA – competențele unei generații la care sistemul de învățământ nu a contribuit cu nimic.
- Edupedu.ro împreună cu Logiscool România lansează secțiunea AI la școală, în care vor fi publicate opinii ale experților, analize despre tehnologia care transformă lumea, ghiduri și materiale didactice, bune practici în integrarea inteligenței artificiale la clasă.
- Alfabetizarea AI are toate șansele să devină un „minim” educațional – la fel cum alfabetizarea digitală a ajuns, în urmă cu 10–15 ani, o nevoie de bază. Deocamdată însă, în România, expunerea copiilor la aceste teme nu e uniformă: depinde mult de școală, de profesor și de context, iar unele clase ajung să discute despre AI, altele deloc. În spațiul rămas neacoperit, mediul privat este singurul care s-a adpatat rapid; Logiscool este unul dintre exemplele care abordează AI ca parte dintr-un set mai larg de competențe digitale – cu accent pe înțelegere, utilizare responsabilă și siguranță.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a anunțat că în PISA 2029 va introduce o evaluare a competențelor de media și inteligență artificială, menită să măsoare capacitatea elevilor de a înțelege cum funcționează sistemele digitale și AI, de a evalua critic conținutul și de a utiliza tehnologia în mod responsabil. În paralel, același OCDE a publicat recent un raport amplu despre adoptarea AI în sistemele de educație, care poate fi citit ca un ghid pentru ministerele educației care vor să construiască o strategie națională coerentă.
Pentru România, documentul poate reprezenta un ajutor esențial, un reper dat chiar de organizația la care țara noastră vrea să adere, iar cel mai recent anunț din partea Ministerului de Finanțe ar fi că această aderare are ca țintă anul 2026. Elevii care vor susține PISA 2029 sunt acum în gimnaziu, iar la nivel curricular nu există pentru ei nicio arhitectură clară pentru alfabetizarea AI drept competență de bază.
Primul principiu din ghidul OCDE este clar și în același timp simplu – strategia trebuie să pornească de la obiective, nu de la aplicații. „Deciziile privind adoptarea AI nu ar trebui să înceapă cu instrumentele în sine, ci cu problemele pe care adoptarea lor este menită să le rezolve. Ancorarea adoptării în obiective de politică publică bine definite oferă un criteriu clar pentru a cântări beneficiile și riscurile.” Documentul insistă că „inteligența artificială este un mijloc, nu un scop, iar implementarea sa trebuie legată explicit de obiective pedagogice clar articulate”.
Pentru autoritățile române, asta înseamnă să răspundă la o întrebare simplă, adresată recent și de mai mulți experți într-o serie de interviuri pentru Edupedu.ro: ce vrem să rezolvăm prin AI în următorii patru ani? Reducerea birocrației profesorilor? Îmbunătățirea feedbackului personalizat? Combaterea analfabetismului funcțional? Sau dezvoltarea sistematică a competențelor de înțelegere și utilizare critică a AI?
Al doilea principiu este precauția. OCDE avertizează că educația este un domeniu sensibil, iar utilizatorii sunt minori. „Dacă o tehnologie mai simplă, cu riscuri mai reduse, poate atinge un obiectiv educațional comparabil, aceasta ar trebui preferată,” scriu autorii. Raportul recomandă implementări etapizate, proiecte-pilot și evaluări independente înainte de extinderea la scară largă. „O implementare în etape poate permite detectarea timpurie a efectelor negative și corectarea eventualelor probleme înainte ca întregi cohorte de elevi să fie expuse noilor instrumente,” precizează documentul.
România nu are, în acest moment, un program-pilot național de integrare AI în gimnaziu, nici standarde clare pentru utilizarea responsabilă a acestor instrumente la clasă. În octombrie 2025 ministrul de la acea vreme, Daniel David, anunța instrucțiuni pentru cadrele didactice care doresc să utilizeze AI, dar nimic nu a fost publicate până acum, patru luni mai târziu.
Al treilea principiu din raport este rolul central al profesorului. „Profesorii sunt și rămân esențiali. Ei sunt cei care pot interpreta datele, pot integra instrumentele în activitățile zilnice și pot modela comportamentele astfel încât elevii să învețe cu tehnologia, nu doar din ea.” OCDE consideră „îngrijorător faptul că în multe țări profesorii nu sunt implicați adecvat în deciziile privind utilizarea AI”.
O strategie serioasă trebuie să includă formare sistematică, comunități de practică și resurse clare pentru profesori, mai arată experții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Al patrulea principiu privește limitele personalizării. „Personalizarea nu este un bine necondiționat”, avertizează raportul. Elevii pot deveni „economi cognitiv”, eadică pot delega efortul mental ori de câte ori au la dispoziție o scurtătură, în acest caz unui model AI. OCDE atrage atenția că „eliminarea excesivă a dificultăților productive poate genera câștiguri de performanță pe termen scurt, în detrimentul capacității de învățare pe termen lung”.
Dacă ne gândim la PISA 2029, unde accentul va fi pus pe competențe de analiză critică și utilizare responsabilă a AI, ar trebui să avem în vedere și că simpla folosire a unor instrumente de tip generativ – adică cele care au interfață conversațională și generează texte – nu va fi suficientă. Elevii vor trebui să înțeleagă cum funcționează aceste sisteme, care sunt limitele lor și cum pot evalua informațiile produse, spune OCDE.
Al cincilea principiu menționat în raport este guvernanța. OCDE avertizează că introducerea tutorilor AI „consolidează autoritatea interpretativă într-un număr redus de modele proprietare, schimbând cine controlează transmiterea valorilor culturale și a normelor sociale în educație”. Ministerele „nu au vizibilitate asupra datelor de antrenare sau a criteriilor de optimizare care modelează dialogul dintre elev și sistem”. De aceea, strategiile trebuie să includă transparență, audit și protecția datelor. „Familiile trebuie să aibă un drept practic de a renunța la utilizarea AI fără a suferi penalizări academice,” spun experții.
La nivel european, cadrul este conturat deja. Comisia Europeană a publicat ghiduri etice pentru utilizarea AI în predare și pregătește un cadru de alfabetizare AI pentru elevii din primar și gimnaziu. UNESCO încurajează guvernele să dezvolte politici publice cu accent pe echitate și incluziune, iar OCDE va măsura tocmai aceste competențe.
Mai multe state europene acționează deja. Austria are o strategie națională pentru integrarea AI în educație și formare profesională. Marea Britanie a publicat materiale oficiale pentru utilizarea AI generative în școli. Estonia a lansat programul „AI Leap”, introducând AI la nivel național pentru a reduce inegalitățile de acces. În Ungaria, AI este integrată în zeci de școli și urmează extinderea la nivel profesional, chir folosind expertiza Logiscool.
„Tranziția către un sistem educațional susținut de AI trebuie ghidată nu doar de fezabilitatea tehnologică, ci de o viziune comună asupra școlii ca întreprindere civică, culturală și umană. Strategiile naționale trebuie să prioritizeze încrederea, transparența și incluziunea,” precizează raportul OCDE.