„E mult prea frecvent sau mult mai frecvent la noi decât în alte părți” ca plagiatori, impostori academici, oameni cu doctorate acuzate de plagiat să ajungă în funcții de miniștri. „Și prin alte părți au fost scandaluri de miniștri cu doctorate tot așa, însă la noi prea mulți. Sunt prea mulți și în poziții sus-puse politic”. Îngrijorarea este exprimată de fizicianul Nicolae Zamfir, recent ales pentru cel de-al doilea mandat de vicepreședinte al Academiei Române. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, Zamfir a declarat că „trebuie să fim foarte duri” cu sancționarea autorilor plagiatelor, în noua legislație.
Nicolae Zamfir va prelua pe 15 mai 2026 mandatul de vicepreședinte al Academiei Române, sub conducerea academicianului Marius Andruh. Acesta a anunțat că se alătură inițiativei de modificare legislativă anunțată de noul președinte al Academiei cu scopul de a introduce sancțiuni și pentru profesorii coordonatori de doctorate în cazul plagiatelor studenților lor.
În contextul dezbaterii publice generate de prezența singurului ministru acuzat de plagiat din Guvernul Bolojan la ceremonia de aniversare a Academiei Române, pe 6 aprilie 2026, Nicolae Zamfir a declarat pentru Edupedu.ro că, „din păcate, e mult prea frecvent sau mult mai frecvent la noi decât în alte părți. Și prin alte părți au fost scandaluri de miniștri cu doctorate tot așa, însă la noi prea mulți. Sunt prea mulți și în poziții sus-puse politic și sigur că dvs, presa, luați atitudine, dar nu vedem altceva”.
„Aici e vorba de partidele politice care, sigur, își au socotelile lor. Dar cred că cu cât sunt mai curate, cu atâta populația le dă mai multă încredere”, a atras atenția vicepreședintele Academiei, Nicolae Zamfir.
Declarațiile integrale cu privire la plagiatori făcute de academicianul Nicolae Zamfir în interviul pentru Edupedu.ro:
Rep: Noul președinte al Academiei Române, Marius Andruh, a declarat că și conducătorii de doctorate trebuie sancționați pentru plagiat în egală măsură cu studentul și a anunțat că Academia Română va cere modificarea legii. Cum vă poziționați?
Nicolae Zamfir: Evident că are responsabilitatea. Deci studentul la doctorat este un student, de aceea nu-și face de capul lui teza de doctorat, ci o face sub supravegherea unui conducător de doctorat. Conducătorul de doctorat este responsabil pentru absolut tot ce scrie în acea teză. Și nu numai de plagiat, dar și de validitatea rezultatelor de acolo. De aceea există noțiune de conducător de doctorat, pentru că el trebuie să valideze ce a scris studentul. Mai ales în științele exacte, poate să-mi dea niște rezultate la fizică care să fie fantezie. În momentul când s-au publicat, au ieșit pe piață și restul comunității are încredere în acele date. Dacă eu, ca conducător de doctorat, nu le-am controlat să fiu sigur că sunt bune, înseamnă că aruncăm pe piață niște date false. Asta este evident și ar trebui măsuri dure, pentru că vina conducătorului este mai mare decât a studentului.
Rep: Deci cum vă poziționați față de „reluarea ofensivei împotriva imposturii în cercetare și în doctorat”, cum o numește președintele Academiei?
Nicolae Zamfir: Cred că trebuie să fim și mai agresivi, în momentul în care avem cazuri de impostură. Și nu numai plagiat, că există cazuri în lume în care sunt falsificate rezultate, sunt publicate în două locuri ca să mărească numărul, se publică rezultate neștiințifice numai să mărească numărul de citări, dar nu suntem un caz singular, asta se practică în toată lumea și comunitatea științifică trebuie să ia măsuri dure împotriva acestor impostori.
Altcineva cine să ia? La noi imediat se duc la tribunal. Dar știe judecătorul mai bine decât știe comunitatea? Iar comunitatea nu trebuie să fie pasivă.
Rep: Deci vă solidarizați cu președintele Academiei în modificările legislative pe care le intenționează.
Nicolae Zamfir: Necondiționat. Da. Trebuie să fim foarte duri.
Rep: Ați fost de față când fostul ministru acuzat de plagiat al justiției, Radu Marinescu, a ținut un discurs la Academia Română cu ocazia aniversării a 160 de ani de existență a instituției. Care este poziția dvs față de apariția în Academie a unei persoane politice suspecte de plagiat?
Nicolae Zamfir: A fost o situație delicată. Cine a generat-o trebuia să fie mai atent, să se gândească, pentru că a pus în dificultate conducerea Academiei. În primul rând, reprezenta guvernul, deci era în imposibilitate președintele Aurel Pop: afară nu puteai să-l dai, a venit cu mesajul Guvernului, trebuia lăsat, n-avea ce face. A fost un moment penibil.
Rep: Este o imagine a corectitudinii din societatea românească de la momentul ăsta?
Nicolae Zamfir: Da. Din păcate, e mult prea frecvent sau mult mai frecvent la noi decât în alte părți. Și prin alte părți au fost scandaluri de miniștri cu doctorate tot așa, însă la noi prea mulți. Sunt prea mulți și în poziții sus-puse politic și sigur că dvs, presa, luați atitudine, dar nu vedem altceva.
Rep: Ca drept dovadă avem Universitatea din Craiova care tergiversează analiza acuzațiilor de plagiat ale fostului ministru Radu Marinescu. A trecut demult termenul în care trebuia să dea răspuns dacă este sau nu plagiat în teza sa de doctorat și nicio instituție a statului nu reacționează.
Nicolae Zamfir: Aici sunt comisiile acestea, Comisia de etică în management universitar, CNATDCU, care pot să dea recomandări Ministerului. Dar ce poate să facă ministerul când au autonomie universitară. Deci o asemenea atitudine nu se poate rezolva la noi, deocamdată, decât printr-un scandal administrativ sau juridic. Lucru care e totuși aberant; ar trebui să rezolve de la sine. Deci faptul că se găsesc, de exemplu, falsuri în CV-uri, ar trebui ca acea persoană să fie eliminată de către propriul grup. În momentul când ai mințit este o hoție. Deci este incredibil cum poate cineva care face așa ceva să ajungă în poziții sus-puse. Și să nu se ia atitudine. Aici e vorba de partidele politice care, sigur, își au socotelile lor. Dar cred că cu cât sunt mai curate, cu atâta populația le dă mai multă încredere.
Mai este problema publicațiilor științifice. Ne-am învățat după americani, care au venit acum vreo 20-30 de ani cu ideea asta de măsurat activitatea științifică în numere, cu impact științific, cu reviste cu impact. Ei au renunțat între timp la modalitatea aceasta în care un cercetător putea să fie evaluat de către un contabil. Au apărut probleme care au arătat că această evaluare pur aritmetică nu reflectă realitatea. Există edituri cu sute de jurnale cu calitate slabă, dar care dau impact mare pentru că se citează între ei. Au fost și pe la noi reviste care au făcut exercițiul ăsta, au mărit număr de citări și a crescut impactul. Este impostură. Și cred că singura modalitate este să revenim la evaluarea peer-review, deci la evaluarea și a cercetătorilor, și a instituțiilor de cercetare de către membrii comunității. Fizicenii să-i evalueze pe fizicieni, chimiștii pe chimiști, lingviștii pe lingviști. Deci eu, ca fizician, n-am cum să evaluez activitatea unui chimist, pentru că el vine și mă impresionează, că vine cu o listă de lucrări care pentru mine e impresionantă, dar pentru un chimist poate fi nimica toată. Evităm în felul ăsta evaluarea pe bază de lucrări la «gazeta de perete», că așa le numesc – că dacă n-ai o recenzie sau un review cum trebuie, de fapt e gunoi. Deci asta e problema la noi, care trebuie cumva rezolvată. În Statele Unite și în Germania, se ia și acest indicator în calcul, dar este orientativ. Dacă cineva nu are număr de citări, dar activitatea lui a fost băgată în seamă de comunitate, atunci se uită la el. Dar dacă are doar citări, se uită la ce fel de citări, cine îl citează și ce anume citează? Pentru că cineva poate să-și mărească numărul de citări scriind un articol greșit. Deci trebuie evaluare de către membrii comunități, nu bazat pe numere.
Rep: În analiza dumneavoastră, impostura aceasta susținută prin false citări va fi impulsionată sau dimpotrivă, contracarată, de dezvoltarea Inteligenței Artificiale?
Nicolae Zamfir: Așa cum este făcută acum evaluarea, cu cele două criterii, jumătate sunt cantitative, jumătate sunt calitative și Ministerul le-a elaborat în colaborare cu noi. Sigur că și institutele naționale au fost consultate și s-au consultat cu membrii comunității științifice. Un lucru bun. E un pas înainte. Deci faptul că jumătate sunt calitative și numai jumătate sunt cantitative, bazate pe un număr, este un lucru bun. Este un pas înainte.
Citește aici interviul integral acordat de Nicolae Zamfir pentru Edupedu.ro, la o zi după ce a câștigat cel de-al mandat de vicepreședinte al Academiei Române
Informații de background
Academicienii Nicolae Zamfir, Wilhelm Dancă și Gabriela Marinoschi au fost aleși pe 29 aprilie 2026 în funcțiile de vicepreședinți ai Academiei Române. Nicolae Zamfir a fost ales cu 136 voturi pentru al doilea mandat de vicepreședinte, Wilhelm Dancă a fost ales cu 117 voturi și Gabriela Marinoschi cu 114 voturi pentru primele mandate în această poziție.
Vicepreședinții Academiei Române sunt aleși de adunarea generală a forului, pentru un mandat de 4 ani și pot fi realeși o singură dată. Zamfir a avut primul mandat de vicepreședinte în perioada 2022-2026, când Academia era condusă de istoricul Ioan Aurel Pop. În acest nou mandat (2026-2030), Academia Română îl are ca președinte pe chimistul Marius Andruh.
Într-un interviu acordat Edupedu.ro la o zi după ce a fost ales, noul președinte al Academiei, Marius Andruh, a anunțat că va cere modificarea legii învățământului superior, astfel încât conducătorii de doctorate trebuie sancționați pentru plagiat în egală măsură cu studentul. „Se poate relua ofensivă împotriva imposturii în cercetare și în doctorat”, a declarat Marius Andruh.
Academicianul Nicolae-Victor Zamfir a absolvit Facultatea de Fizică a Universității din București, în 1976, cu diplomă de merit. A fost cercetător științific în cadrul Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) și profesor-cercetător la Universitatea Yale, SUA.
A fost pentru 10 ani directorul celui mai mare proiect de cercetare paneuropean din care România face parte, Proiectul Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) (cunoscut ca Laserul de la Măgurele); sub conducerea sa institutul a fost construit și laserul a ajuns la cea mai mare putere atinsă până atunci de un fascicol laser (2×10 petawați). Zamfir a lucrat anterior ca senior research scientist la Yale University, Wright Nuclear Structure Laboratory, SUA (1997-2004), ca visiting scientist la Universitatea din Köln, Germania (1990-1992) și ca cercetător la Institutul Național de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN) din Măgurele, al cărui director general a fost din 2004 până în 2020.
Sursa foto Foto: ID 125911090 © Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.