Măsurile de austeritate care au intrat în vigoare vineri 1 august, în România, impuse de guvern pentru a reduce deficitul bugetar excesiv, cel mai mare din UE, includ creşterea TVA-ului la cărţi de la 5% la 11%, o decizie considerată de experţi dramatică într-o ţară în care oamenii citesc mult mai puţin decât media europeană, scrie agenţia spaniolă EFE, preluată de Agerpres. România ajunge astfel pe locul 26 din 27 de state, în privința taxării prin TVA a cărților. O cotă mai mare are doar Danemarca.
- EFE este principala agenție de știri din Spania și America Latină și una dintre cele mai mari agenții de presă din lume. Are peste 3.000 de jurnaliști în peste 180 de orașe din 120 de țări. Agenția are sediul central la Madrid, cu birouri de știri suplimentare în Bogota, Cairo și Rio de Janeiro. Agenția este deținută de SEPI (Sociedad Estatal de Participaciones Industriales), asociație de participare industrială deținută de stat.
Datele Eurostat pentru anul 2022 arată că numai 30% dintre români au citit cel puţin o carte în anul anterior, faţă de media de 52% din Uniunea Europeană.
„Acesta va fi probabil anul cel mai sumbru pentru piaţa editorială”, a declarat agenţiei EFE Mihai Mitrică, director executiv al Asociaţiei Editorilor din România (AER), amintind de recentul faliment al celui de-al doilea distribuitor naţional de cărţi.
„Creşterea TVA-ului este foarte dură şi va provoca dispariţia librăriilor şi a editurilor. Numai în faţa simplei perspective a acestei creşteri am văzut închideri şi, din păcate, vom vedea şi altele până la sfârşitul anului”, anticipează directorul acestei asociaţii, care cere eliminarea TVA-ului pentru cărţi, nu creşterea acestei taxe.
În opinia sa, acest lucru ar compensa lipsa de acţiune statului în alte domenii, cum ar fi educaţia şi asigurarea bibliotecilor publice cu suficiente cărţi.
În comparaţie, cotele de TVA pentru cărţi în alte ţări ale UE sunt de 4% în Spania, 5,5% în Franţa sau 7% în Germania, în timp ce ţări precum Republica Cehă şi Irlanda aplică TVA zero pentru cărţi.
La cealaltă extremă, cel mai mare TVA pentru cărţi se aplică în Danemarca, respectiv 25%, pe locul doi în urma acesteia fiind acum chiar România.
Creşterea TVA-ului la 11% nu doar că nu sprijină librăriile, dar le slăbeşte şi mai mult, subliniază Ana Niculescu de la Cărtureşti, o reţea de librării cu prezenţă în toată România.
„Cu o piaţă editorială estimată la 200 de milioane de euro, câştigul aşteptat (de stat – n.red.) în urma creşterii TVA-ului este ridicol şi discutabil. Aceasta va provoca creşterea preţurilor, va diminua vânzările, iar editurile mici riscă să fie închise”, explică Ana Niculescu. Ea aminteşte un studiu recent al UE care arată că o reducere de 1% a TVA-ului are ca efect o creştere cu 2,7% a numărului cărţilor cumpărate.
Un alt aspect este impactul asupra literaturii române. Scriitorul şi criticul literar Adrian Lesenciuc vorbeşte despre un „dublu impact negativ”. „Pe de o parte, va scădea puterea de cumpărare, ceea ce îi va determina pe mulţi să renunţe la ceea ce consideră a fi un lux sau ceva inutil. Măsurile de austeritate vor provoca în plus o scădere a vânzărilor şi alte efecte în lanţ, precum închiderea de librării şi edituri”, explică Adrian Lesenciuc.
În orice caz, el avertizează că efectul cel mai substanţial va fi o revenire către prevalenţa publicaţiilor finanţate chiar de autorii lor, independent de valoarea lor literară, o situaţie similară survenind în anii ’90, după căderea comunismului.
România este codașa Europei la numărul de cărți citite pe cap de locuitor
România este pe ultimul loc în UE la numărul celor care citesc. Doar 29,5% din populația cu vârsta de 16 ani și peste a declarat că a citit cărți în ultimele 12 luni dinaintea sondajului Eurostat.
Mai puțin de 5 cărți în ultimul an a declarat că a citit 19,9% din populația chestionată, 6,5% au declarat că au citit între 5 și 9 cărți în ultimele 12 luni și 3,1% au spus că au citit 10 cărți sau mai multe, potrivit datelor Eurostat valabile pentru anul 2022.
Potrivit metodologiei Eurostat, datele iau în considerare numărul de cărți pe care respondentul le-a citit, inclusiv cărți electronice sau cărți audio, dar excluzând podcasturile, în ultimele 12 luni. Toate tipurile de cărți sunt luate în calcul (istorice, științifice, poezie, romane etc.), cu excepția manualelor școlare sau a celor pentru muncă.