Publicațiile așa-zis științifice care promovează articole fără valoare reală în cercetare și uneori chiar cu date greșite au generat probleme care au condus la schimbarea modalității de evaluare a cercetătorilor și a institutelor de cercetare în SUA sau Germania, a avertizat vicepreședintele Academiei Române, Nicolae Zamfir. „Cred că singura modalitate este să revenim la evaluarea peer-review”, a declarat fizicianul, într-un interviu acordat Edupedu.ro a doua zi după ce a fost ales pentru al doilea mandat în funcția de vicepreședinte al Academiei.
„Mai este problema publicațiilor științifice. Ne-am învățat după americani, care au venit acum vreo 20-30 de ani cu ideea asta de măsurat activitatea științifică în numere, cu impact științific, cu reviste cu impact. Ei au renunțat între timp la modalitatea aceasta prin care un cercetător putea să fie evaluat de către un contabil. Au apărut probleme care au arătat că această evaluare pur aritmetică nu reflectă realitatea”, a avertizat Nicolae Zamfir.
„Există edituri cu sute de jurnale cu calitate slabă, dar care dau impact mare pentru că se citează între ei. Au fost și pe la noi reviste care au făcut exercițiul ăsta, au mărit numărul de citări și a crescut impactul. Este impostură. Și cred că singura modalitate este să revenim la evaluarea peer-review, deci la evaluarea și a cercetătorilor, și a instituțiilor de cercetare de către membrii comunității. Fizicenii să-i evalueze pe fizicieni, chimiștii pe chimiști, lingviștii pe lingviști. Deci eu, ca fizician, n-am cum să evaluez activitatea unui chimist, pentru că el vine și mă impresionează, că vine cu o listă de lucrări care pentru mine e impresionantă, dar pentru un chimist poate fi nimica toată. Evităm în felul ăsta evaluarea pe bază de lucrări la «gazeta de perete», că așa le numesc – că dacă n-ai o recenzie sau un review cum trebuie, de fapt e gunoi”, a afirmat fizicianul, pentru Edupedu.ro.
Cu experiență de cercetare de 10 ani în fizica nucleară la Yale University, SUA, și la Universitatea din Köln, Germania, după care a fost director general al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ (IFIN-HH) și al Proiectului Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP), Nicolae Zamfir a atras atenția că „asta e problema la noi, care trebuie cumva rezolvată”.
„În Statele Unite și în Germania, se ia și acest indicator în calcul, dar este orientativ. Dacă cineva nu are număr de citări, dar activitatea lui a fost băgată în seamă de comunitate, atunci se uită la el. Dar dacă are doar citări, se uită la: ce fel de citări, cine îl citează și ce anume citează? Pentru că cineva poate să-și mărească numărul de citări scriind un articol greșit. Deci trebuie evaluare de către membrii comunități, nu bazat pe numere”, a declarat Zamfir.
Academicianul a precizat că așa cum este făcută în prezent evaluarea cercetătorilor și a institutelor, în România, jumătate dintre criterii sunt cantitative și jumătate sunt calitative. „Ministerul le-a elaborat în colaborare cu noi. […] E un pas înainte. Deci faptul că jumătate sunt calitative și numai jumătate sunt cantitative, bazate pe un număr, este un lucru bun. Este un pas înainte”, este de părere Nicolae Zamfir.
Citește aici interviul integral acordat de academicianul Nicolae Zamfir pentru Edupedu.ro
Informații de background
Academicianul Nicolae Zamfir a fost ales pe 29 aprilie 2026 în funcția de vicepreședinte al Academiei Române, cu 136 voturi. Vicepreședinții Academiei Române sunt aleși de adunarea generală a forului pentru un mandat de 4 ani și pot fi realeși o singură dată. Zamfir a avut primul mandat de vicepreședinte în perioada 2022-2026, când Academia era condusă de istoricul Ioan Aurel Pop. În acest nou mandat (2026-2030), Academia Română îl are ca președinte pe chimistul Marius Andruh.
Academicianul Nicolae-Victor Zamfir a absolvit Facultatea de Fizică a Universității din București, în 1976, cu diplomă de merit. A fost cercetător științific în cadrul Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) și profesor-cercetător la Universitatea Yale, SUA.
Director pentru 10 ani al celui mai mare proiect de cercetare paneuropean din care România face parte, Proiectul Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) (cunoscut ca Laserul de la Măgurele), sub conducerea căruia institutul a fost construit și laserul a ajuns la cea mai mare putere atinsă până atunci de un fascicol laser (2×10 petawați), Zamfir a lucrat anterior ca senior research scientist la Yale University, Wright Nuclear Structure Laboratory, SUA (1997-2004), ca visiting scientist la Universitatea din Köln, Germania (1990-1992) și ca cercetător la Institutul Național de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN) din Măgurele, al cărui director general a fost din 2004 până în 2020. Vezi aici biografie Nicolae Zamfir
Cercetările sale acoperă o gamă largă, de la introducerea de noi metode şi instrumente în fizica nucleară experimentală, până la contribuţii la dezvoltarea modelelor de structură nucleară. Rezultatele obținute au contribuit la descifrarea unor structuri intime ale materiei, demonstrând o nouă evoluţie a acesteia.
Printre distincțiile și premiile primite au fost Honorable Doctor al Institutului de Cercetări Nucleare de la Dubna, Fellow, European Physical Society, Premiul „D. Hurmuzescu” al Academiei Române. În cadrul Academiei Române a fost președinte al Secției de științe fizice între anii 2012-2020 și vicepreședinte al instituției în perioada 2022-2026.