Profesoara Irina Căpățînă a vorbit pentru TVR Craiova despre apropierea elevilor de carte. „Eu, de pildă, la Literatură română, nu pot să predau nimic din ce înseamnă literatură română la liceu fără să arunc un ochi și să-i direcționez către un context istoric, către un context filosofic, către un context social și economic”, a spus aceasta.
- Aceasta predă Limba și literatura română la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova.
Irina Căpățînă a precizat că eforturile de a apropia elevii de carte ar trebuie să fie susținute și de către ceilalți profesori:
„Dacă ne uităm acum și la contextul acesta al noilor planuri-cadru, nu prea mai putem să vorbim despre obiecte, materii, discipline de sine stătătoare. Totul este un întreg, totul trebuie să se coordoneze, totul trebuie să se lege. Și atunci eforturile mele de a-l apropia pe un copil de orice înseamnă carte ar trebui să fie susținute și de eforturile celorlalți colegi ai mei.
„Eu, de pildă, la Literatură română, nu pot să predau nimic din ce înseamnă literatură română la liceu fără să arunc un ochi și să-i direcționez către un context istoric, către un context filosofic, către un context social și economic. Același lucru trebuie să se întâmple și din partea celorlalte discipline și cred că atunci lucrurile ar funcționa altfel, adică ar funcționa mai bine. Evident că este un efort, în special, pentru profesorul care trebuie să pregătească lucrul acesta, dar eu cred că – și aș vrea să nu mă înșel – profesorii trăiesc în lumea aceasta a cărții, indiferent de specialitatea pe care o predau. Și atunci o poveste care să fie dusă, citită sau să fie pusă în fața copilului pentru a fi citită nu poate ști niciodată unde va duce, ce curiozitate va naște și ce căutări va naște. (…)”
Informații de context
Puțin peste 20% dintre românii de peste 18 ani au citit între una și cinci cărți în 2023, arată Barometrul de consum cultural, publicat pe 12 noiembrie 2024. Doar 10% dintre respondenți au citit până la 12 cărți pe an, adică una pe lună. O altă concluzie a studiului privind lectura este aceea că după vârsta de 36 de ani scade procentul celor care citesc în scop profesional sau educațional și aleg să citească de plăcere.
Emil Munteanu, profesor de Limba și literatura româna la Colegiul Naţional Iaşi, spune că Bacalaureatul “înseamnă doar câteva opere, adică îl condamni pe elev în cel mai bun caz să citească cinci romane”. “E o mare greșeală că Bacalaureatul este gândit așa, pentru că el impune nivelul de lectură”, este de părere Emil Munteanu.
O altă problemă semnalată de el legată de examenul de Bacalaureat este faptul că unii profesori încep să pregătească elevii pentru examenul de BAC încă din clasa a IX-a. “Dacă pregătește elevi în funcție de aceste subiecte, este clar că elevul va citi niciodată nimic. Sau după ce s-a terminat liceul, nu va mai pune mâna pe nicio carte de literatură, eventual pe niște cărți motivaționale, că sunt la modă”, atrage atenția profesorul.
„Dacă adolescentul va percepe textul doar ca un divertisment uşor, o modalitate de ieşire facilă din realitate, cu ajutorul unui text fantasy, citit între două sesiuni de TikTok sau Instagram, mă tem că pariul cu lectura poate fi uşor pierdut”, spune profesoara Lidia Cotea, directoarea Departamentului de Limba și literatura franceză (DLLF) al Universității din București, într-un interviu acordat Edupedu.ro. În contextul unor schimbări rapide în preferințele de lectură ale tinerilor, influențate de mediile digitale, profesoara subliniază riscul ca lectura să își piardă din valoarea formativă dacă este văzută doar ca o formă de divertisment.
În interviul pentru Edupedu.ro, Lidia Cotea subliniază importanța unei selecții de lecturi care să fie valoroase și să contribuie la formarea caracterului și a gândirii critice a adolescenților. „Un tânăr are nevoie, în mod cert, de multiple repere pentru a se forma ca cititor avizat”, afirmă profesoara, făcând un apel la editori și cadre didactice să sprijine accesul elevilor la o literatură diversă și profundă, capabilă să ofere perspective durabile, dincolo de influențele efemere ale platformelor online.