Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației și profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, a vorbit despre necesitatea ca învățământul preuniversitar să aibă propriul ministru. „Ar aduce în plus faptul că un ministru dedicat învățământului preuniversitar s-ar concentra cu precădere asupra problemelor de aici, din școala românească”, a precizat aceasta duminică, 11 ianuarie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
- Amintim că Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării în urmă cu 3 săptămâni, pe 22 decembrie 2025, după un an de mandat marcat de cele mai mari tăieri aplicate în educația preuniversitară.
Profesoara a menționat „împărțirea Ministerului Educației în două mari categorii, și anume: universitar și preuniversitar, cu doi miniștri separați”:
„Cred că este mai puțin relevant, deși, în aceeași calitate de profesor de limba română în ciclul liceal, deci preuniversitar, sigur că mi-aș dori pe cineva care să cunoască cu adevărat învățământul preuniversitar. Este deja o discuție, o polemică, poate chiar un adevărat război între preuniversitar și universitar. Eu aș fi mai curajoasă și aș înainta, cum se întâmplă în puține, este adevărat, sisteme de învățământ din lume, împărțirea Ministerului Educației în două mari categorii, și anume: universitar și preuniversitar, cu doi miniștri separați. Am văzut deja că a fost înaintată de către sindicate această propunere”, a spus Maria Manea.
Diana Dumitrașcu, moderatoare: Dar ce aduce această împărțire în plus?
Maria Manea: „Ar aduce în plus faptul că un ministru dedicat învățământului preuniversitar s-ar concentra cu precădere asupra problemelor de aici, din școala românească, dat fiind faptul că cele mai multe dintre incendiile de la Ministerul Educației se sting pe învățământul preuniversitar, periodic.” (…)
Diana Dumitrașcu, moderatoare: Doamna Manea, mă interesează chestiunea aceasta – ce înseamnă să cunoască sistemul? E o dorință a profesorilor din preuniversitar ca ministrul lor să cunoască sistemul.
Maria Manea: „Eu o să fiu tranșantă, așa cum sunt de obicei. Sigur că pe miniștrii care provin din mediu universitar este foarte ușor să punem eticheta, patalamaua, pentru că ei fac cercetare – și cercetarea este ușor de urmărit, de verificat – și atunci când se întâmplă ceea ce discutăm deja de foarte mulți ani (despre -n.red) plagiat, evident că eticheta merge mână în mână cu omul. Profesorii din preuniversitar fac mai puțin cercetare, deci pe umerii noștri este mai greu de pus această etichetă, deși nu imposibil.
Ce înseamnă, așadar, să cunoști sistemul, indiferent din mediul de unde provii, preuniversitar, universitar? Înseamnă să faci o analiză corectă a problemelor, a provocărilor cu care se confruntă acest sistem. Și, cum spuneam mai devreme, din păcate, cele mai multe sunt din învățământul preuniversitar. Prin urmare, dacă aparții mediului universitar și ești detașat deja de mulți ani de atmosfera, de ce înseamnă să participi efectiv la viața unei școli din mediul preuniversitar, îmi este foarte greu să cred că mai poți înțelege cu 10 consilieri pe care i-ai avea lângă tine, pentru că nu e timpul necesar să internalizezi când îți spune cineva. Tu trebuie să fi trecut deja, prin experiența ta directă, concretă, reală, înțelegerea. E foarte greu să cred că poți, realmente, pricepe ce ar trebui să se întâmple în școală.
Eu vă dau un exemplu: am predat întreaga mea existență la liceu și de câțiva ani mă ocup de educația timpurie. Nici prin cap nu mi-ar fi trecut niciodată ce înseamnă acomodarea unui copil la creșă, la grădiniță, prin ce trece un părinte, un copil, ce am eu de făcut. Și atunci cum aș fi putut eu să judec sau să iau niște decizii pentru acești copii de aceste vârste, fără să cunosc specificul acestui nivel de învățământ? Sigur că nimeni nu va putea să înțeleagă de la, să spunem, de la primele vârste ale copiilor, până târziu, totul.
Însă, repet, unde sunt cele mai multe dintre probleme? Aici. Hai să aducem un om care să le cunoască și care să se fi confruntat măcar de câteva ori în viață cu ele.”
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a vorbit, pentru libertatea.ro, despre noul ministru al Educației și a spus că „sper să vină un ministru care să se bată pentru abrogarea măsurilor prinse pe Legea 141”. „Este nevoie de un om care nu doar execută ceea ce decide o coaliție politică împotriva intereselor elevilor, studenților, profesorilor și în general a oamenilor din sistem”, a punctat liderul sindical.
Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” propune doi miniștri la Educație: „Un minister pentru învățământul preuniversitar și încă un minister pentru învățământul superior. Oricum funcționăm pe două legi diferite și atunci ar fi bine să avem și persoane cu responsabilități diferite. Asta ar putea fi o soluție: să ai un ministru propriu-zis și un ministru delegat care se ocupe strict de învățământul preuniversitar, care să empatizeze cu sutele de mii de lucrători din domeniu”.
Informații de context
Premierul Ilie Bolojan a declarat la Digi 24 că propunerea ca rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, să devină noul ministru al Educației și Cercetării „nu este bătută-n cuie”. Șeful Executivului a anunțat sâmbătă seară, 3 ianuarie 2026, că „vom veni cu o propunere în luna ianuarie”.
Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării au fost în ultima perioadă rectorul UVT Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privitoare la acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă semnată în Pressone.ro de Emilia Șercan. Un alt nume în discuții este consiliera de stat la cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro.
Conform surselor Edupedu.ro, un alt nume vehiculat în PNL săptămâna trecută pentru preluarea conducerii portofoliului Educației și Cerectării a fost cel al Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.
Amintim că portofoliul educației și cercetării este fără ministru plin, chiar și fără un interimar, de aproape 2 săptămâni, după ce Daniel David a anunțat că și-a depus demisia pe 22 decembrie 2025. Conform surselor noastre, unul dintre motivele renunțării la mandat ale ministrului demisionar Daniel David a fost planificarea de către premierul Ilie Bolojan a unor noi tăieri masive, de data aceasta care să vizeze învățământul universitar. Daniel David este rectorul la al doilea mandat al celei mai mari universități din România, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și a fost în 2020-2021 președintele interimar al Consiliului Național al Rectorilor (CNR), pe durata primelor 6 luni din al doilea mandat de ministru al Educației deținut de Sorin Cîmpeanu.
Plecarea lui Daniel David din funcția de ministru vine în pline controverse legate de naționalismul promovat de „programa Fotache” de română pentru liceu: concret, programa școlară de limba și literatura română pentru clasa a IX-a este singura decuplată de celelalte discipline școlare, care au fost deja aprobate de David prin ordin de ministru, ca parte a celui mai mare efort de înnoire curriculară din ultimii 20 de ani.