Profesorii de Biologie trebuie să conecteze conceptele pe care le predau, a spus Naela Costică, conferențiar universitar doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, la prezentarea noilor programe, organizată de Ministerul Educației și Cercetării. Aceasta a dat exemplul fotosintezei, care nu trebuie tratată separat de respirație și de celelalte cicluri biogeochimice. Paulina Anastasiu, profesor universitar în cadrul Universității din București, a explicat că noua programă pune accentul pe fenomene actuale, precum schimbările climatice, pe problemele pe care le înfruntă biodiversitatea și pe fenomene care pun în pericol sănătatea oamenilor.
„Trebuie să reținem că conceptele se conectează între ele. Trebuie să conectăm fotosinteza cu respirația, nu le tratăm separat. Acestea au corelație cu ciclurile biogeochimice în natură. Cunoașterea acestor cicluri se corelează cu schimbările climatice și așa mai departe”, a subliniat Naela Costică.
Profesoara Paulina Anastasiu a precizat că noua programă pune accentul pe sănătatea umană și a mediului. În plus, aceasta a explicat că dascălii trebuie să aducă în atenția elevilor probleme climatice și amenințările la adresa biodiversității.
„Insist asupra faptului că trebuie să ne axăm pe ceea ce are legătură cu viața cotidiană și ne preocupă foarte, foarte mult sănătatea noastră și sănătatea mediului. Ar trebui să avem în vedere aceste lucruri permanent. De asemenea, trebuie să avem grijă și să ducem conținuturile noastre în direcția unor probleme globale, cum ar fi schimbările climatice, impactul pe care îl au diverșii factori asupra declinului biodiversității, care e recunoscut la nivel global”.
„Elevii să înțeleagă, de exemplu, problemele cu care se confruntă biodiversitatea și să încerce să își schimbe comportamentele față de biodiversitate. Trebuie să spun avem de a face cu invazii vegetale care ne afectează sănătatea. Nu afectează numai ecosistemele și speciile native sau habitatele naturale, dar ne afectează și sănătatea. Prea puțin s-a făcut în școala în privința acestui aspect. De aici înainte sper să fie ceva mai mult și mai constructiv. De asemenea, vorbim despre protejarea biodiversității, dar la școală n-am făcut aproape nimic despre specii, habitate protejate în România și Europa”, a mai adăugat aceasta.
DOCUMENT Noua programă de Biologie, publicată în dezbatere de Ministerul Educației și Cercetării
Informații de context
Reforma programelor școlare pentru liceu
Pe 3 septembrie 2025, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat că lucrările comisiilor de specialitate au început, după constituirea echipelor de lucru. „(…) Sunt 1.500 de specialiști și am încercat să construim echipele cu oameni din mediul preuniversitar, învățământ superior și din cercetare. (…) Sper ca la finalul anului să avem o variantă pe care să o putem prezenta public”, a declarat oficialul la Euronews România, în emisiunea România lui Vitalie.
Pe 26 iunie 2025, au fost publicate în Monitorul Oficial noile planuri-cadru pentru liceu, prima schimbare structurală a curriculumului liceal din ultimii 20 de ani. Acestea stabilesc disciplinele și numărul de ore alocat fiecărei materii. Următorul pas este tocmai elaborarea programelor școlare, ce vor trebui finalizate până în noiembrie 2025, pentru ca la final de an să fie lansată licitația pentru manuale.
- Vezi aici care sunt profesorii care fac programele școlare la pedagogie pentru liceele de educatori și învățători 2026. Șeful DPPD al UB Ovidiu Pânișoară, Firuța Tacea, Mariana Crașovan, Laura Ciolan și Daniel Mara sunt coordonatori.
De ce este importantă reforma curriculară
Prima generație de elevi care va începe liceul după noile programe este cea care intră la liceu în septembrie 2026, urmând să susțină Bacalaureatul în 2030 după o nouă structură curriculară. Reforma are ca scop sincronizarea curriculumului liceal cu cel gimnazial, reformat în 2016, și reducerea decalajelor semnalate constant de profesori și organizațiile educaționale.
„Pariul meu este reducerea analfabetismului funcțional și creșterea participării la Bacalaureat. Dacă facem această schimbare curriculară și o implementăm din 2026, peste 4-5 ani ar trebui să vedem o modificare semnificativă”, declara ministrul Daniel David în iunie.
- Reforma curriculară a fost ratată pentru elevii care au făcut clasa pregătitoare și au început gimnaziul în 2016 pe un curriculum nou, centrat pe competențe, nu conținuturi, așadar în primele două cicluri de învățământ. Ei ar fi trebuit să continue cu noi planuri-cadru și programe și la liceu, în 2020-2024, dar reforma lor curriculară a fost amânată de miniștri politicieni.
- În schimb, în fiecare toamnă, profesorii de liceu au primit cu câteva zile înainte de începutul cursurilor „repere metodologice”, adică ghiduri în care au sugestii cum să armonizeze la clasă programa școlară din gimnaziu cu cea nereformată din liceu de două decenii.
- Bacalaureat nou în 2030. La ce materii va fi examenul, în funcție de filieră, profil și specializare: la uman-filologie, prima probă obligatorie a profilului va fi o limbă străină, în loc de istorie cum e acum