Ştefan Cumpănaşu, profesor de Educație fizică și sport și candidat la definitivat 2026, a declarat pentru TVR Info că în anul școlar 2025-2026 a avut ore în 4 școli din Capitală, ca urmare a creșterii normei didactice. „Lucrul acesta pentru mine a demonstrat faptul că fac totul cu plăcere, învârtindu-mă în patru şcoli din trei sectoare diferite ale Bucureştiului”, a spus profesorul.
- Marți, 14 iulie, a avut loc proba scrisă a examenului național de definitivare în învățământ 2026, potrivit calendarului oficial. Proba scrisă a examenului a durat 4 ore, între orele 9 și 13.
„În urma măririi normei didactice, posturile au scăzut destul de mult, nu au mai fost norme întregi şi a trebuit să fac un sacrificiu enorm. Lucrul acesta pentru mine a demonstrat faptul că fac totul cu plăcere, învârtindu-mă în patru şcoli din trei sectoare diferite ale Bucureştiului”, a spus profesorul Ştefan Cumpănaşu.
Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că 9.269 de candidați au susținut proba scrisă din cadrul examenului național de definitivare în învățământ 2026. Aceștia reprezintă 96,4% dintre cei 9.615 candidați care aveau drept de participare.
318 candidați s-au retras din motive personale, conform prevederilor metodologiei examenului, 346 de candidați nu s-au prezentat, iar trei candidați au fost eliminați pentru tentativă de fraudă, conform sursei citate.
MEC a transmis că au fost admiși la proba scrisă de la Definitivat 2026 peste 9.600 de candidați.
Cele mai multe înscrieri sunt la specializările educatoare/profesor pentru învățământ preșcolar (2.506 candidați), învățător/profesor pentru învățământ primar (1.902), educator-puericultor (576), psihopedagogie specială (544) și educație fizică și sport (506).
Primele rezultate la Definitivat 2026, pe 21 iulie
Primele rezultate vor fi afișate pe 21 iulie, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul dedicat examenului.
Contestațiile pot fi depuse în aceeași zi, până la ora 20:00, și pe 22 iulie, până la ora 12:00. Acestea pot fi transmise și online, la adresele de e-mail comunicate de inspectoratele școlare.
Rezultatele finale vor fi afișate pe 27 iulie, iar validarea acestora prin ordin al ministrului este programată în perioada 30 iulie – 18 august 2026.
După Definitivat urmează gradele didactice
Media minimă de promovare a examenului este 8 (opt). Cadrele didactice care promovează examenul dobândesc dreptul de practică în învăţământul preuniversitar, acesta fiind, de altfel, și obiectivul acestui examen național. Prin accederea la definitivarea în învățământ, cadrul didactic depășește stadiul de debutant și poate intra pe o rută ascendentă de profesionalizare.
Pentru a putea participa la proba scrisă, candidații au avut de îndeplinit simultan următoarele condiții:
- efectuarea unui stagiu de predare în specialitate de cel puţin un an;
- să dețină pentru anul şcolar în curs calificativul „Bine” sau „Foarte bine”;
- minimum 8 media aritmetică a notelor obținute la cele două inspecții la clasă și la evaluarea portofoliului profesional, dar note nu mai mici de 7 la fiecare din probele respective.
Candidaţii pot susţine examenul naţional pentru definitivare în învăţământ fără taxă de cel mult 3 ori.
Ce este definitivarea în învățământul preuniversitar?
Concursul de definitivat reprezintă un examen de intrare și avansare în cariera didactică. Examenul poate fi susținut de cadrele didactice care au cel puțin un an vechime în învățământ și este obligatoriu pentru obținerea gradelor didactice. Procedura de acordare a definitivării și a titlului de profesor cu drept de practică în învățământul preuniversitar reprezintă recunoașterea competențelor necesare pentru exercitarea profesiei didactice.
Amintim că, potrivit Legii învățământului preuniversitar 198/2023, examenul de Definitivat se organizează în condițiile Legii educației naționale nr. 1/2011 până în anul școlar 2027-2028:
Art. 248 – „(6) Examenul de definitivat, concursul național de ocupare a posturilor didactice de predare și obținerea gradelor didactice II și I se organizează în condițiile stabilite în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, până în anul școlar 2027-2028 inclusiv.”
În prezent, examenul naţional de definitivare în învăţământ cuprinde:
- etapa I, eliminatorie – realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând în evaluarea activităţii profesionale la nivelul unităţii de învăţământ, evaluarea portofoliului profesional personal şi în susţinerea a cel puţin două inspecţii la clasă;
- etapa a II-a, finală – realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând într-o examinare scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte.
Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.
Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au promovat examenul de definitivare în învăţământ, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ respectivă, în condiţiile legii.
Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ, în condiţiile prezentului articol, pot fi angajate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant.
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.