„Profesorul nu discută cu elevii dileme etice, morale / decizii cu impact similar” și „nu propune activități care pot dezvolta empatia” în rândul elevilor. Acestea sunt cele două comportamente didactice „indezirabile” observate cel mai frecvent la clasă în cadrul unei cercetări privind sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu, studiu publicat recent de Ministerul Educației-UNICEF România. Acesta a consemnat comportamente ale profesorilor considerate de specialiști a avea efecte negative asupra stării de bine și dezvoltării socio-emoționale a elevilor.
Comportamentele indezirabile ale profesorilor, din punct de vedere al învățării socio-emoționale, au fost observate cel mai des la disciplinele STEM (științe, tehnologie, matematică), dar și la religie. Iar în cazul dirigenției, studiul notează: „Dirigenția, care ar trebui să fie un spațiu de sprijin și relaționare, pare să devină un indicator al unei rupturi de comunicare între profesor și clasă”.
- Cercetarea ce stă la baza Analizei stării de bine și a sănătății mintale în rândul copiilor din învățământul gimnazial din România, publicată luna aceasta, a inclus atât un studiu de tip sondaj, cât și alte acțiuni, inclusiv 103 activități de observare la clasă.
În cadrul acestora au fost colectate informații cu privire la modul cum se comportă profesorii „în relație cu caracteristicile învățării socio-emoționale”. Ce înseamnă, mai precis, aceasta:
- „Procesul prin care elevii dezvoltă abilități de a-și recunoaște și gestiona emoțiile, de a construi relații sănătoase, de a lua decizii responsabile și de a gestiona sănătos provocările sociale”.
O serie de comportamente cu potențial de susținere a învățării socio-emoționale – precum încurajarea elevilor de a-și exprima opiniile, reacții cu calm la greșelile elevilor, utilizarea unor tehnologii digitale – au fost observate frecvent.
Dar des au fost constatate și comportamente didactice indezirabile, „cu efecte negative asupra stării de bine și a dezvoltării socio-emoționale a elevilor”.
Cel mai des, din acest punct de vedere, au fost observate trei comportamente:
„Profesorul NU discută cu elevii dileme etice, morale/ decizii cu impact similar”
- situația a fost constatată în 58% din cazuri. Potrivit analizei, acest tip de comportament s-a constatat mai ales în mediul urban și la clasa a V-a, precum și la clasele cu învățământ simultan. Din punct de vedere al disciplinelor, comportamentul a fost observat mai ales la ore de Biologie, Educație muzicală, Limbi străine, Matematică
- Potrivit raportului: „Pe de o parte, este notabil faptul că tocmai disciplinele care ar putea beneficia de contextualizări morale și de reflecții etice (ex. în biologie – etica față de mediu; în limbi străine – dileme culturale) ratează aceste oportunități. Pe de altă parte, acest aspect atrage atenția asupra nevoii de a include această tematică în majoritatea programelor școlare, pentru o abordare interdisciplinară a temelor de etică și morală.”
„Profesorul NU propune activități care pot dezvolta empatia (ex. joc de rol, „ce ai face în locul lui X”, „cum crezi că s-a simțit”, „de ce credeți că a reacționat așa etc.)”
– situația a fost observată în 42% din cazuri. Cel mai des, comportamentul a fost identificat tot în mediul urban, dar la clase mai mari (VII-VIII) și în învățământul simultan. De notat că Religia, alături de Biologie, Limbi străine și Informatică se numără printre disciplinele unde profesorii s-au remarcat cel mai frecvent prin lipsa activităților de dezvoltare a empatiei.
– Potrivit raportului: Lipsa „afectează cu precădere clasele VII–VIII, adică exact perioada preadolescenței, când elevii au cea mai mare nevoie de sprijin relațional și autoreglare afectivă. Disciplinele cel mai des implicate au fost cele care, paradoxal, au un potențial ridicat de reflecție și exprimare emoțională – limbi străine, religie”.
„Profesorul NU discută perspectivele diferite/alternative propuse de elevi ”
- această situație a fost, de asemenea, observată în mai bine de o treime din cazuri (38%). Cel mai des a fost observată în mediul urban și la clasa a VIII-a. Din punct de vedere al disciplinelor, situația a fost constatată cel mai des la orele de Biologie, Geografie, Informatică și Matematică
- Potrivit raportului: Situația „poate reflecta o cultură didactică autoritară, centrată pe conformare și reproducere, nu pe dialog și pe abordarea constructivă a învățării, în care elevul este co-creator al cunoașterii alături de profesor. Aceasta poate avea consecințe directe asupra autonomiei cognitive, încrederii în sine și implicării autentice în învățare.”
Alte comportamente didactice indezirabile observate des (peste 20% din cazuri), dar nu într-o măsură atât mare precum cele menționate mai sus au fost:
- „Profesorul sancționează verbal anumite comportamente ale elevilor (ex. Răspunsurile greșite, opinii contrare cadrului didactic, ezitări etc.)” (27%)
- „Profesorul nu s-a oprit din lecție pentru a acorda suport emoțional unui elev sau să rezolve o problemă de interacțiune între elevi (deși acest lucru era necesar)” (25%)
- „Profesorul nu face referire pe parcursul orei la afecte sau orice alte referiri la sentimente” (21%)
- „Profesorul nu apelează la lucru în echipă” (21%)
Analiza citată concluzionează, între altele, că asemenea probleme apar mai ales la discipline din categoria STEM (Chimie, Biologie, Fizică, Matematică, Informatică), dar și la Religie. Iar ele sunt observabile mai ales la clasa a VIII-a, unde există o presiune academică mare, precum și la clasele cu regim simultan, unde există un context organizatoric dificil.
Comportamente indezirabile ale elevilor, din perspectiva învățării socio-emoționale
Iar situația se regăsește, parțial, și în comportamentele neadecvate ale elevilor din punct de vedere al învățării socio-emoționale, așa cum au fost observate la clasă:
- Cel mai des (70% din cazuri) ei nu au făcut referire la afecte, lucru vizibil mai ales în clasele cu învățământ simultan. Disciplinele unde s-a remarcat acest tip de comportament au fost, însă, diferite: pe lângă orele de biologie, la orele de educație muzicală, educație tehnologică, istorie, limba germană
- La fel de des (70%), elevii nu au propus alte perspective decât cele prezentate de profesor – lucru observat mai ales în învățământul simultan și la orele de biologie, chimie, educație tehnologică, fizică și TIC
Iar în o treime dintre cazuri (33%) elevii nu s-au conformat observațiilor de tip regulator făcute de profesor – lucru observat mai ales la orele de biologie și la dirigenție. „Dirigenția, care ar trebui să fie un spațiu de sprijin și relaționare, pare să devină astfel un indicator al unei rupturi de comunicare între profesor și clasă sau un mediu perceput de elevi ca fiind mult mai permisiv, comparativ cu celelalte discipline de studiu”.
Citește și:
Un sfert dintre elevii de gimnaziu din România petrec aproape la fel de mult pe Internet cât petrec la școală / În medie, elevii stau online la fel de mult ca în compania familiei, iar jumătate folosesc cel mai mult Internetul înainte de culcare – Raport UNICEF – Ministerul Educației
Doar 17% dintre elevi au apelat la consilierul școlar, deși acesta este prezent în școală, arată un raport privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România / Elevii nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.