Ștefan Baghiu, lector la Facultatea de Litere din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu susține că sporul de doctorat trebuie să fie integrat în salariu. Acesta a explicat, la emisiunea InfoEdu, că asistenții universitari, „care ar trebui să pregătească elita”, sunt remunerați cu doar 3.000 de lei lunar – „cu 1.200-1.300 lei mai mic decât salariu mediu din București sau Cluj”. Acesta îndeamnă la investiții în Educație, punctând faptul că România nu poate rămâne „la nesfârșit o țară care oferă muncă necalificată altor țări mai bogate”.
- Recent, Ștefan Baghiu a subliniat că „reducerea sporului de doctorat este o tăiere de salarii mascată”. „Niciun Guvern nu a fost atât de tupeist în istoria recentă a României – să subfinanțeze și să tragă apoi de urechi oamenii care formează tineri în România”, a mai adăugat el. Lectorul acuză o „viclenie retorică” în discursul premierului, susținând că acest mută dezbaterea de la finanțate la „diplome” și „dedicare”.
- Pe de altă parte, lectorul universitar Mihai Maci a afirmat, în cadrul aceleiași emisiuni, că „tot dând titlul de doctor cu ghiotura, noi nu facem altceva decât să creștem o masă a frustraților, care consideră că, de vreme ce au obținut titlul, nu contează cum, au recunoașterea statului și, odată ce au recunoașterea statului, vor ceva de la stat”. „Să apărăm calitatea a ceea ce este doctoratul. Nu să înmulțim doctoratele în neștire, binecuvântând școli doctorale în fiecare stație de tren”, a mai adăugat el.
„Acești bani [n. red. sporul de doctorat] , care acum se taie, trebuiau pur și simplu să fie integrați în salariu. În orice țară există un index de salarizare, care e corelat la studiile făcute și care spune că ai terminat, ai stat 10 ani în școală, ai obținut o specializare atât de înaltă ca doctoratul, apoi și salariul, că e la stat, că e la privat, trebuie să urce în funcție de acea specializare”, a spus Ștefan Baghiu.
Acesta a semnalat problema salarizării asistenților universitari, responsabili de formarea „elitei”, care câștigă 3.000 de lei lunar, deci au un salariu „cu 1.200-1.300 lei mai mic decât salariu mediu din București sau Cluj”.
„Asta înseamnă brain drain. Asta înseamnă că persoanele care ar putea să vină în universitățile din România nu o vor mai face. Nu vor mai preda aici, își vor căuta tot timpul în alte locuri. Tu trebuie să fii atractiv pentru cei mai buni, să te asiguri că cea mai mare parte din universități respectă coduri etice și profesionale, că respectă, de exemplu, persoanele care muncesc, care au capacitatea de cercetare, care au capacitatea de a preda și de a instrui profesori”, a punctat el.
Lectorul a subliniat faptul că „este o falsă dilemă aceasta cu doctoratele”. Acesta a explicat că, de fapt, România are foarte puțini absolvenți de doctorat. „Raportat la populație, avem de 10 ori mai puține ca o țară în care educația chiar funcționează, ca Germania sau Franța”, a menționat el.
„Pentru a putea vehicula în spațiul public ideea că nu sunt doctorate corecte, trebuie să avem un audit măcar pe această situație ca să putem vorbi. Eu nu am întâlnit doctorate „pe nașpa”, cum se spune”, a mai adăugat el.
- Amintim că premierul Ilie Bolojan a afirmat, în contextul reducerii indemnizației de doctorat, că nu de diplome ducem lipsă, ci de competențe.
„Să nu lăsăm aceste discursuri pline de ură despre oamenii de la stat, care sunt asistați de privat, despre cum sunt doar plagiate în România. Nu este adevărat, este o imagine fatalistă, care nu știu cui ajută și peste care ar trebui să punem o imagine practică, pragmatică. Trebuie să avem mai multe doctorate, trebuie să avem mai mulți absolvenți de studii superioare, trebuie să dăm mai mulți bani la educație”, a completat Ștefan Baghiu.
Soluția propusă de Ștefan Baghiu este „ca în următorii ani, în timpul recesiunii chiar, să vorbim tot mai mult despre importanța educației în această societate”. „Va trebui să schimbăm paradigma și asta se face doar prin îmbunătățirea educației, prin luarea în serios a școlii și transferul de bani către Ministerul Educației și printr-un buget la educație care să acopere problemele”.
Redăm pe larg declarațiile lui Ștefan Baghiu, lector universitar la Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu
Problema este că e o falsă dilema aceasta cu doctoratele. Au început să apară tot felul de opinii în social media, care de care mai puțin bazate pe vreo statistică sau pe vreun adevăr din realitatea imediată, anume că sunt foarte multe doctorate, că e inundată țara de doctorate. Nici vorbă. Avem foarte puține doctorate la nivel de țară. Raportat la populație, avem de 10 ori mai puține ca o țară în care educația chiar funcționează, ca Germania sau Franța.
Avem din ce în ce mai puțini absolvenți de studii superioare. Noi ar trebui să ne chinuim să-i ținem pe studenți în facultăți. Ar trebui, de fapt, să le dublăm numărul în cel mai rău caz. Deci nu suntem o țară care acordă respect cercetării, nu suntem o țară care acordă respect titlului de doctor.
Ce s-a întâmplat, însă, e că toată lumea se leagă de aceste sporuri doctorale, când ele, de fapt, sunt niște indemnizații pentru obținerea titlului de doctor, care funcționează doar în cazul în care te angajezi și funcționezi în societate prin prisma acelui doctorat. De fapt, acești bani, care acum se taie, trebuiau pur și simplu să fie integrați în salariu. În orice țară există un index de salarizare, care e corelat la studiile făcute și care spune că ai terminat, ai stat 10 ani în școală, ai obținut o specializare atât de înaltă ca doctoratul, apoi și salariul, că e la stat, că e la privat, trebuie să urce în funcție de acea specializare.
La stat nu s-au făcut aceste corelări. Dimpotrivă, după ce din 2023 s-au câștigat câteva foarte mici drepturi salariale în învățământ, în urma grevelor, începând cu 2025, toate acele lucruri au început să regreseze. A dat înapoi.
[…]Trebuie făcute câteva lucruri. În primul rând, e foarte important să înțelegem: avem foarte puțini doctori în țară. Trebuie să ne documentăm și trebuie să încetăm să mai răspândim ideea că se dau doctorate pe bandă rulantă. Din câte cunosc eu și mă învârt destul de mult în mediul academic, majoritatea covârșitoare a doctoratelor pe care le-am citit, pe care le-am urmărit, majoritatea școlilor doctorale își fac foarte bine treaba la ora actuală în România. Pentru a putea vehicula în spațiul public ideea că nu sunt doctorate corecte, trebuie să avem un audit măcar pe această situație ca să putem vorbi. Eu nu am întâlnit doctorate „pe nașpa”, cum se spune. În cariera mea am foarte mulți colegi tineri la școlile doctorale din țară, din străinătate. Facem nenumărate colocvii cu doctoranzi. Eu zic că situația este din ce în ce mai bună.
Cu toate acestea, să ținem minte, avem un procent foarte mic raportat la populație, de persoane care au doctorat. Apoi, această salarizare era oricum foarte problematică. Un tânăr asistent universitar câștigă 3000 și ceva de lei pe lună, spre 4000 de lei la ora actuală. Este cu 1.200-1.300 lei mai mic decât salariu mediu din București sau Cluj, ca să ne dăm seama de un oraș mare universitar.
Adică noi plătim tehnic un tânăr care intră în sistemul universitar, care ar trebui să pregătească elita, care ar trebui să pregătească studenții care obțin studii superioare. Acel spor de doctorat a fost pur și simplu o formă de a crește aceste venituri. Integrarea lor în salariu este absolut necesară, altfel salariile din universitar vor fi foarte mici.
Asta înseamnă brain drain. Asta înseamnă că persoanele care ar putea să vină în universitățile din România nu o vor mai face. Nu vor mai preda aici, își vor căuta tot timpul în alte locuri. Tu trebuie să fii atractiv pentru cei mai buni, să te asiguri că cea mai mare parte din universități respectă coduri etice și profesionale, că respectă, de exemplu, persoanele care muncesc, care au capacitatea de cercetare, care au capacitatea de a preda și de a instrui profesori și așa mai departe. În cazul nostru, la literatură, de exemplu. Dar trebuie să faci acești pași ținând cont de faptul că educația este subfinanțată.
O soluție la acest lucru ar fi ca în următorii ani, în timpul recesiunii chiar, să vorbim tot mai mult despre importanța educației în această societate. Vin vremuri grele, vin vremuri în care societăți întregi în China, în alte părți ale lumii sunt fondate pe cunoștințe de educație superioară.
Sunt societăți inginerești, ca să folosesc un termen al lui Dan Wang. Sunt societăți care au construit prin cunoaștere avansată tehnologie și noi vom intra în competiție și în conviețuire și colaborare cu aceste țări. Noi nu putem să fim la nesfârșit o țară care oferă muncă necalificată altor țări mai bogate, pentru că asta suntem în acest moment și asta am fost în ultimele decenii. Deci va trebui să schimbăm paradigma și asta se face doar prin îmbunătățirea educației, prin luarea în serios a școlii și transferul de bani către Ministerul Educației și printr-un buget la educație care să acopere problemele.
Noi avem obiceiul prost de a spune «E o problemă la o școală? Păi nu e eficientă, trebuie închisă». Asta este paradigma în care funcționează guvernul Bolojan. Ori, în mod normal, unde este o problemă, ar trebui să torni și mai mulți bani pentru rezolvarea ei. Ar trebui să intri de urgență în colaborare cu administrația locală ca să rezolvi problema în școala respectivă. Ar trebui să ne pese mai mult, pentru că așa ne construim de fapt societatea asta. Împreună și înțelegând că din banii noștri, de taxe, din buget – care apropos, nu se colectează cum ar trebui. Asta ar trebui să fie pe toți pereții la ora actuală – trebuie să facem astfel încât copiii, adică resursa umană din România și tinerii foarte buni să-și poată face doctorate corecte, să poată să facă facultăți corecte dacă nu vor la doctorat. Dar trebuie investit masiv în educație.
Să nu lăsăm aceste discursuri pline de ură despre oamenii de la stat, care sunt asistați de privat, despre cum sunt doar plagiate în România. Nu este adevărat, este o imagine fatalistă, care nu știu cui ajută și peste care ar trebui să punem o imagine practică, pragmatică. Trebuie să avem mai multe doctorate, trebuie să avem mai mulți absolvenți de studii superioare, trebuie să dăm mai mulți bani la educație.
Informații de context
Guvernul a adoptat marți, 24 februarie, o ordonanță de urgență care prevede, printre altele, diminuarea indemnizației pentru titlul științific de doctor la 500 lei brut lunar în anul 2026. Asta înseamnă că absolvenții de doctorat vor primi aproximativ 293 de lei în mână. Suma se acordă numai dacă persoana își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și are în fișa postului atribuții obiective și cuantificabile care permit verificarea lunară a modului în care activitatea este valorificată suplimentar.
Potrivit legii, indemnizația pentru titlul de doctor era de 50% din salariul minim brut pe țară. În realitate, această a fost, de șase ani, plafonată la nivelul salariului minim din anul 2018. Este vorba de 1.900 de lei brut. Indemnizația a fost, deci, înghețată la aproximativ 950 de lei brut pe lună.
Reducerea sporului de doctorat a fost propusă de un grup de lucru format de Biroul Permanent al Consiliului Național al Rectorilor, împreună cu premierul Ilie Bolojan. Potrivit unui răspuns al Ministerului Educației și Cercetării la solicitarea Edupedu.ro, din acest grup de lucru au făcut parte rectorii Nicolae Istudor, Mihnea Costoiu, Leonard Azamfirei, Sorin Cîmpeanu, Liviu Lucaci, Mihai Dimian, Ioan Abrudan, Marilen Pirtea, precum și Sorin Costreie, Gigel Paraschiv, Mădălin Bunoiu și Anton Hadăr.
Liviu George Maha, rectorul Universității „Al. I. Cuza” din Iași, și Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași, au negat că în discuția CNR cu premierul ar fi fost menționată reducerea acestui spor.
„Din ce am discutat cu colegii din grupul de lucru constituit cu acea ocazie, nici ulterior nu au existat discuții în acest sens. Dacă au fost consultări individuale cu alți rectori, în afara acestui cadru instituțional și asumat la nivelul Consiliului Național al Rectorilor, este bine ca acest lucru să fie precizat explicit”, a solicitat Liviu Maha.
„Fiind prezent la acea întâlnire, pot să afirm cu toată răspunderea că nu s-a adus în discuție nicidecum subiectul „sporul de doctorat”, nici măcar nu cred că s-a pronunțat cuvântul „doctorat”. În fapt, nu s-a discutat de niciun spor. Și, implicit, nici nu s-a concluzionat ca fiind o propunere reducerea ‘sporului de doctorat”, a declarat Dan Cașcaval.
Sindicatele din educație au trimis președintelui Nicușor Dan o scrisoare deschisă în care îi cer, între altele, „menținerea indemnizației pentru titlul științific de doctor măcar la valoarea aferentă anului 2025”.
Decizia Guvernului a fost criticată în spațiul public, inclusiv de voci din mediul universitar.
Profesorul și politologul Cristian Preda, fost europarlamentar și fost decan al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București, a rupt în direct, la o emisiune Digi24 difuzată luni seară, un document prezentat drept diploma sa de doctor, obținută în Franța. El a făcut gestul în semn de protest față de planul guvernului de a reduce la jumătate indemnizația de doctor.