Laptele, mărul și biscuiții sunt produsele preferate de elevii din Sibiu, 60% dintre elevi refuză iaurtul iaurtul și jumătate dintre ei nu consumă cornul primit la școală. Sunt datele unui chestionar inițiat de Consiliul Județean Sibiu la care au răspuns 9.600 de persoane, inclusiv părinți, elevi și profesori. Rezultatele au fost anunțate de președintele Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean.
- Programul cu finanțare europeană anuală prevede bani pentru lapte și produse lactate și fructe în școli – anul acesta a fost alocată suma de 798,1 milioane lei.
- „Programul de lapte și fructe pentru școlile din România trebuie continuat”, spune viceprim-ministrul Tánczos Barna, într-o dezbatere recentă „Lapte și carte”
86% dintre părinți susțin programul de lapte și fructe în școlile din Sibiu, arată datele Consiliul Județean Sibiu după ce a aplicat un chestionar la nivelul județului, cu peste 9.600 de răspunsuri din partea cadrelor didactice, elevilor și părinților.
„Datele arată că programul este susținut și considerat util de majoritatea respondenților. În rândul părinților, nivelul de susținere ajunge la 86% în rândul respondenților (n. red profesori, părinți și elevi). Analiza scoate în evidență o diferență între livrarea produselor și consumul real al acestora”, remarcă președintele Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean.
Rezultatele arată că majoritatea elevilor preferă mărul și laptele primite la școală, „în timp ce cornul și iaurtul generează cele mai multe nemulțumiri, în special din perspectiva gustului și a calității”.
Aproape 83% dintre elevi primesc mărul și 82% îl consumă, în timp ce laptele este consumat de aproximativ două treimi dintre respondenți. În schimb, iaurtul este refuzat de peste 60% dintre elevi, iar aproape jumătate nu consumă cornul.
De asemenea, „și biscuiții sunt printre produsele cel mai bine percepute”, menționează CJ, fără să dea cifre exacte.
Peste 70% dintre elevi și părinți își doresc mai multe tipuri de fructe, iar aproximativ două treimi dintre respondenți cer îmbunătățirea calității cornului, potrivit rezultatelor chestionarului.
„Acest aspect va putea fi îmbunătățit, având în vedere ca numărul de porții este transmis de către reprezentanții școlilor, astfel că acesta poate fi ajustat”, spune președinta CJ Sibiu.
Produsele neconsumate nu ajung întotdeauna să fie aruncate: aproape jumătate dintre elevi le duc acasă, iar 35% le oferă colegilor, în timp ce 7% ajung să le arunce, mai arată chestionarul.
37% dintre respondenți afirmă că peste jumătate din corn nu este consumat, iar în cazul iaurtului, 32% indică aceeași situație.
Părinții și elevii vor o diversificare a fructelor
Peste 70% dintre elevi și părinți își doresc mai multe tipuri de fructe, iar aproximativ două treimi dintre respondenți cer îmbunătățirea calității cornului, potrivit rezultatelor chestionarului.
„Concluzia este că: nu este suficient ca produsele să ajungă la copii, ele trebuie să fie și consumate”, spune președinta CJ Sibiu, Daniela Cîmpean.
„Vom prezenta aceste date în cadrul Comisiei Județene pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor legale privind Programul pentru Școli al României, la nivelul Județului Sibiu. și, împreună, vom decide ce măsuri pot fi luate mai departe. Ne dorim ca acest program să continue, pentru că este evident că este nevoie de el, însă trebuie să analizăm în ce măsură îl putem eficientiza, astfel încât acesta să devină mai relevant și mai apropiat de nevoile reale ale copiilor”.
Consiliul Județean Sibiu va utiliza aceste rezultate pentru a fundamenta viitoarele decizii privind programul, cu accent pe creșterea consumului real, reducerea risipei alimentare și adaptarea produselor la nevoile copiilor”, precizează președinta CJ SIbiu.
Comunicatul de presă integral al Consiliului Județean Sibiu
Consiliul Județean Sibiu a finalizat analiza unui amplu chestionar aplicat la nivelul județului, care a reunit peste 9.600 de răspunsuri din partea cadrelor didactice, elevilor și părinților. Rezultatele oferă, o imagine mai clară nu doar asupra modului în care programul este implementat, ci și asupra modului în care produsele sunt efectiv consumate.
Datele arată că programul este susținut și considerat util de majoritatea respondenților. În rândul părinților, nivelul de susținere ajunge la 86%, iar cadrele didactice confirmă, în proporție de peste 75%, că produsele sunt livrate conform graficului. Cu toate acestea, analiza scoate în evidență o diferență între livrarea produselor și consumul real al acestora.
Cadrele didactice semnalează problema risipei alimentare, în special în cazul produselor considerate mai puțin atractive pentru copii, însă, având în vedere că numărul de porții distribuite este transmis de reprezentanții unităților de învățământ, această situație poate fi îmbunătățită prin ajustarea cantităților în funcție de consumul real și de preferințele elevilor.
Totodată, 37% dintre respondenți afirmă că peste jumătate din corn nu este consumat, iar în cazul iaurtului, 32% indică aceeași situație. În același timp, produsele cel mai bine percepute rămân laptele și biscuiții, în timp ce cornul și iaurtul generează cele mai multe nemulțumiri, în special din perspectiva gustului și a calității. Acest aspect va putea fi îmbunătățit, având în vedere ca numărul de porții este transmis de către reprezentanții școlilor, astfel că acesta poate fi ajustat.
Perspectiva elevilor confirmă aceste tendințe. Deși 86% dintre ei spun că primesc produsele zilnic, o parte semnificativă declară că nu le consumă. Mărul este de departe cel mai apreciat produs, fiind primit de aproape 83% dintre elevi și consumat de 82%, în timp ce laptele este consumat de aproximativ două treimi dintre respondenți. În schimb, iaurtul este refuzat de peste 60% dintre elevi, iar aproape jumătate nu consumă cornul. Produsele neconsumate nu ajung întotdeauna la risipă, dar indică o eficiență scăzută: aproape jumătate dintre elevi le duc acasă, iar 35% le oferă colegilor, în timp ce 7% ajung să le arunce.
Și părinții confirmă această realitate. Deși 83% afirmă că produsele sunt livrate zilnic, iar programul este susținut de peste 85% dintre respondenți, percepția asupra produselor diferă. Laptele și fructele sunt cel mai bine evaluate, în timp ce cornul și iaurtul sunt considerate mai puțin atractive, cu niveluri scăzute de apreciere.
Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la acest chestionar – cadre didactice, elevi și părinți – pentru implicare și pentru că ne-au oferit o imagine mai clară asupra modului în care funcționează programul. Concluzia este că: nu este suficient ca produsele să ajungă la copii, ele trebuie să fie și consumate.
Vom prezenta aceste date în cadrul Comisiei Județene pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor legale privind Programul pentru Școli al României, la nivelul Județului Sibiu. și, împreună, vom decide ce măsuri pot fi luate mai departe. Ne dorim ca acest program să continue, pentru că este evident că este nevoie de el, însă trebuie să analizăm în ce măsură îl putem eficientiza, astfel încât acesta să devină mai relevant și mai apropiat de nevoile reale ale copiilor.
În mod consistent, toate cele trei categorii de respondenți indică aceleași direcții de îmbunătățire: diversificarea fructelor, creșterea calității produselor și adaptarea acestora la preferințele copiilor. Peste 70% dintre elevi și părinți își doresc mai multe tipuri de fructe, iar aproximativ două treimi dintre respondenți cer îmbunătățirea calității cornului.
Consiliul Județean Sibiu va utiliza aceste rezultate pentru a fundamenta viitoarele decizii privind programul, cu accent pe creșterea consumului real, reducerea risipei alimentare și adaptarea produselor la nevoile copiilor”.
Informații de context
Pentru anul şcolar 2025‑2026, suma totală alocată în Programul pentru şcoli (distribuţie de fructe, legume, lapte şi produse de panificaţie) este de 798,1 milioane lei. Din acest total, 106,6 milioane lei sunt alocaţi distribuţiei de fructe şi legume plus 37 milioane pentru activităţi educative aferente, 375,6 milioane pentru lapte şi produse lactate plus 37 milioane pentru măsuri educative, iar 241,9 milioane lei pentru produse de panificaţie.
Valoarea maximă a unei porţii a fost ajustată: de la 0,70 lei la 0,80 lei pentru fructe şi legume, de la 1,11 lei la 1,18 lei pentru lapte şi produse lactate şi de la 0,65 lei la 0,76 lei pentru produse de panificaţie, pentru a ţine cont de creşterea costurilor de producţie şi de majorarea cotei de TVA de la 9 % la 11 %, potrivit notei de fundamentare a hotărârii de guvern.
Grupul ţintă este de 1.850.683 de preşcolari şi elevi din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore şi din învăţământul primar şi gimnazial de stat – şcolile private şi grădiniţele particulare fiind excluse și în acest an din program, deși în forma inițială a proiectului erau trecute.
De asemenea, s‑a introdus un sistem informatic gestionat de Agenția pentru Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru monitorizarea livrărilor şi responsabilizarea directorilor unităţilor de învăţământ în verificarea calităţii produselor livrate.
Consiliul Județean Constanța a lansat pe 8 mai o procedură de selecție de ofertă pentru achiziția de mango pentru elevi din mai multe zone defavorizate din Constanța. Peste 1.600 de elevi vor gusta fructul exotic, estimează autoritățile în caietul de sarcini, scrie Focuspress.ro.