Material susținut de Simultan

Transformarea programelor de fructe și lapte pentru școli într-un mic-dejun sănătos pentru elevi, prevăzută de o inițiativă legislativă. Deputatul Cătălin Teniță: Laptele să fie în toate zilele săptămânii, nu ca acum, doar în 3, iar achizițiile defalcate pe fiecare componentă să poată fi făcute pe criterii geografice, pentru nu mai mult de 20 de localități

2.066 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Programul pentru școli al României ar putea fi modificat printr-o inițiativă legislativă aflată în dezbatere parlamentară, acum, în Senat, în calitate de prima cameră sesizată. Asta după ce în ședința Comisiei pentru Învățământ de marți, 8 noiembrie, inițiativa a primit aviz favorabil cu unanimitate de voturi din partea partidelor parlamentare, potrivit unui comunicat de presă. Ar trebui să se revină la acordarea porției de lapte pentru toate zilele săptămânii, nu doar în 3 zile, cum au decis autoritățile în 2017, a declarat inițiatorul propunerii, deputatul Cătălin Teniță, pentru Edupedu.ro. O altă componentă propusă pentru modificare în proiect este cea de organizare a licitațiilor pentru achiziția de lapte și corn, plus fructe și măsuri educative. 

Cătălin Teniță susține că ar trebui „desprinse” aceste componente, astfel încât o autoritate, fie Consiliul Județean, și Consiliul Local/Primăria, să poată achiziționa separat fie fructele, fie laptele, cornul sau măsurile respective în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene. Acesta propune și posibilitatea de „spargere” a achizițiilor în loturi mai mici, pe câte 20 de localități, astfel încât elevii să aibă acces la cornuri proaspete de la brutăria din zonă sau la fructe, ori produse lactate de la fermierii locali.

Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaților.

  • Context: În România programul Laptele și cornul a fost introdus în 2002 ca un program social și a fost extins apoi la toți elevii. În prezent este finanțat și din fonduri europene, pe lângă cele de la buget. 
  • Doar de două ori pe săptămână, lapte și o dată, produse lactate, de regulă iaurt – asta primesc acum elevii din grădinițe, școala primară și gimnaziu. 
  • De cinci ori pe săptămână, adică zilnic, primesc corn sau produse de panificație, iar în două zile, fructe. 
  • Programul Laptele Școlar nu a fost inventat de România, ci este prezent în statele europene încă din anii 50. Recent, evaluarea programelor din „schema de lactate” de la nivelul statelor Uniunii Europene a arătat că toate țările (chiar dacă în proporții variabile) se confruntă cu un consum în scădere sau cu o stagnare de consum în privința laptelui, potrivit Comisiei Europene
  • Pe lângă distribuția produselor în sine, de care se ocupă Ministerul Agriculturii, există și o componentă pentru „măsuri educative pentru o alimentație sănătoasă”, atașată acestui program, măsuri care cad în responsabilitatea Ministerului Educației.
  • Programul se adresează preşcolarilor din grădiniţele de stat şi private şi elevilor din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat şi prevede acordarea zilnică de 200 ml de lapte (UHT şi pasteurizat) sau 120 g de produse lactate (din lapte fermentat care conţin cel puţin 90% din greutate lapte tratat termic: iaurt simplu, lapte bătut, sana sau chefir) şi de produse de panificaţie (cornuri sau batoane şi produse derivate: covrigi simpli sau biscuiţi uscaţi) în ambalaje de 80 g/unitate.
Redăm interviul cu deputatul Cătălin Teniță: 

„Sunt trei tipuri de programe. Avem programul european laptele, care a fost făcut în anii ‘60 și, după aceea, s-a adăugat o componentă de fructe. Guvernele de la începutul anilor 2000 l-au numit „Cornul și laptele”. Al doilea program este programul pilot de Masă caldă, care a fost început în guvernul Cioloș, în 2016, și a rămas pilot încă și acum. El a început cu 50 de școli, anul trecut școlar a fost la 150 de școli și în teorie ar trebui să crească la 450 de școli. Numărul de școli despre care vorbim în țara aceasta este undeva la 7.200 de școli. Deci în programul de Masă caldă intră 6% din școli, în cea mai bună variantă. (…) 

Programul de corn și lapte este singurul program național care se referă, în teorie, la totalitatea elevilor de la clasa pregătitoare și până la clasa a XII-a, iar el ar trebui să fie reformat. Asta fost teoria noastră și este un lucru esențial. În toate celelalte țări, Programul de lapte european este integrat în programul care oferă Masă caldă. În esență, laptele servit la prânz este programul lapte. Fructul servit la prânz este programul fruct. Noi nu o să putem ajunge acolo atât de ușor, nu o să avem, să spunem, acoperire a prânzului printr-un program alimentar. Teoria noastră a fost „hai să facem un program bun de mic-dejun”. Va sigur că eu și colegele mele am lucrat foarte mult în a discuta cu oameni despre programele acestea. 

Cele patru sau cinci îmbunătățiri ale noastre sunt legate de acest program. 1 – în primul rând, acum se servesc trei zile de lapte și două de fructe, ceea ce, deși la oricine acest program până în 2018 sau 2019 erau cinci zile de lapte, dar în momentul în care a crescut prețul la lapte și și-au dat seama că finanțarea europeană nu este suficientă, au scăzut trei zile de lapte ca nu cumva să finanțeze de la buget niște sume. Sumele la nivelul acestor chestiuni sunt la nivelul zecilor de milioane de euro, nu sunt niște sume de miliarde.

Decizia a fost luată prin Hotărârea de Guvern nr. 640/2017 în art. 2 alin. (3): „pe parcursul săptămânii, unui preșcolar/elev i se acordă gratuit două porții de fructe și sau legume, două porții de lapte, o porție de produse lactate și cinci porții de produse de panificație”. Ei și-au dat seama că nu mai vor să investească atât de multe extra cost peste banii europeni. Practic, au redus totul și legea nu se respectă nici în formula aceasta 2+1. De fapt, sunt trei zile de lapte, pentru că ei preferă să ia laptele UHT pe cutiuță și să nu aibă un frigider în instituție. Nici măcar legea nu se respectă.

Edupedu.ro: Care sunt, concret, măsurile propuse și cum modifică Programul pentru școli al României?

Cătălin Teniță: Prima măsură ar fi cinci zile de lapte sau produse lactate și cinci zile de fructe, astfel încât să pui pe farfurie cele trei lucruri în același timp și să le numești o formă de mic dejun.

A doua chestiune pe care o propunem noi este legată de procesul de achiziție. Acum, procesul de achiziție este un proces care pune cele patru componente ale licitației. Ca să participe la licitație trebuie să asiguri de la nivelul Consiliului Județean patru elemente: să asiguri lapte pentru școlile din cele 80 de UAT-uri din acel CJ, corn pentru toate școlile din UAT-uri, fructe pentru toate și proces educațional pentru toate. Educație nutrițională se numește. (…) Fundamental s-ar putea să existe o brutărie care să livreze corn de calitate, făcut în aceeași zi, pentru 10 sate.

Noi propunem două lucruri esențiale: 1) să se scindeze la nivelul CJ-ului pe cele patru produse distinct; 2) licitații geografice: nu mai mult de 20 de UAT-uri. Din perspectiva aceasta ar trebui să genereze două sau trei avantaje. Primul avantaj ar fi că acel corn, și asta e și legat de procesul trei, va fi probabil mult mai proaspăt, pentru că acum tu, ca infrastructură, livrezi o dată pe săptămână și le lași acolo. De fapt, ele sunt niște cornuri care ar trebui să aibă un termen de valabilitate de o săptămână. În practică, știm cu toții, ele sunt re-etichetate și ajung să fie și după o lună consumate.

Edupedu.ro: Și ce prevede inițiativa pentru a rezolva aceasta situație?

Cătălin Teniță: Veriga slabă în Programul „Cornul și laptele” este cornul, el generează problemă. Faceți-le cu termenul de valabilitate de 24 de ore, cel mult 48 de ore, dacă este o zi precedentă de sărbătoare sau de duminică, și livrați pe zone teritoriale. Ar trebui să fie minimum patru măsuri educative pe an, pentru că în momentul de față se face o măsură educativă pe semestru, însă mai puțin de 10 copii beneficiază de ele. Încă o problemă. Gândiți-vă că toți banii pentru măsurile educative se acordă celui care licitează pe toate cele patru loturi. De regulă, acela nu este un producător, este o firmă de distribuție, care nu are capacitatea de a face măsurile educaționale.

Ce fac ei maximum este să ia copiii să-i ducă la o fermă de lapte. Aceasta este măsura educativă pentru educație nutrițională care se întâmplă o singură dată pe an.

Sau le aduc niște fructe, cubulețe de brânză și fac o degustare. Consideră că prin asta au livrat o măsură educativă. Din cauză că nu s-au stabilit niște reguli clare de prestare a măsurilor educative, mai puțin de 10% dintre copii beneficiari din program au primit genul acesta de măsuri.

Edupedu.ro: Acesta este un raport al Ministerului Educației, sau de unde sunt aceste date?

Cătălin Teniță: Da, am solicitat niște răspunsuri la niște întrebări foarte concrete, prin intermediul interpelărilor parlamentare. Problema este că, în programului inițial corn și lapte din 2002-2004, era trecut clar că tu trebuie să te ocupi și de alergiile copiilor, să furnizezi produse fără lactoză pentru copiii care au probleme cu alergia la lactoză, dar a fost scoasă. 10% din copiii din țara aceasta au probleme fie cu lactoza, glutenul, fie cu potasiul din fructe. Ceea ce spunem noi să se găsească o formulă prin care acești 10% din copiii să li se servească și lor câte ceva.

Încă ceva. În prevederea originală, înainte de ordonanță aceasta 13 din 2017, era alocat 1.7 lei pentru intoleranțe. Începând cu 2017, s-a renunțat complet.

Mai este o chestiune care trebuie spusă. Acest program, la nivelul Uniunii Europene, are un fond de distinct care se numește finanțare pentru monitorizare. România niciodată nu accesează monitorizarea programului. Ea accesează laptele, fructul, măsura educațională, nu și monitorizarea. De ce? Din păcate, administrația noastră urăște monitorizarea. (…)

Modul în care structurăm licitațiile creează piețe locale, în propunerea noastră. Din păcate, sunt două firme de lapte, una la Timișoara și una la Suceava, care livrează laptele și acesta poate uneori este important din altă parte, iar cornul acela este un corn pe care îl face cineva atât de „low quality”, încât programul acesta suferă din cauza acelui corn.

În versiunea noastră, ar putea reține Consiliul Județean licitația pentru lapte, să facă licitație pe lapte la nivel de județ, dar celelalte componente – fructele și legumele, produsele de panificație și măsurile educative – ar putea să meargă către autoritățile locale și să promită micilor producători de fructe, legume și brutăriilor să oferteze pentru 20 de localități și, cu ocazia aceasta, ei își pot și dezvolta infrastructura locală pentru a putea deservi ulterior inclusiv și în programul de masă caldă”.

Propunerea legislativă este aici:

Expunerea de motive este aici:

Autoritatea responsabilă de monitorizarea şi evaluarea Programului pentru şcoli al României este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

În anul şcolar 2022-2023, programul are ca beneficiari un număr de 1.885.225 de preşcolari din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de 4 ore şi elevi din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat autorizat/acreditat (în scădere de la 1.903.851 de beneficiari în anul şcolar 2021-2022), dintre care 2.648 sunt copii provenind din Ucraina.

În anul şcolar 2022-2023, bugetul alocat implementării Programului pentru şcoli al României este de 562.850.883 lei (în creştere de la 501.553.278 lei, în anul şcolar 2021-2022) echivalentul a 113.730.224,89 euro, din care: ajutor financiar din partea Uniunii Europene în valoare de 85.896.139 lei (17.356.262 euro), repartizat astfel: 6.900.318 euro pentru fructe şi legume; 10.455.944 euro pentru lapte şi produse lactate; ajutor financiar naţional – 476.954.744 lei (96.373.963 euro).


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

OFICIAL Angajarea profesorilor “titularizați” pe art. 253 poate fi de azi făcută pe durata viabilității postului. Ordonanța de Urgență pe educație a fost publicată în Monitorul Oficial

Varianta oficială a Ordonanței de Guvern 23, cea apărută miercuri noaptea în Monitorul Oficial, la o săptămână după aprobarea în Ședința de Guvern din 3 aprilie, cuprinde şi „rezolvarea” situației…
Vezi articolul