„Lipsa unei consultări reale cu părinții și profesorii” în pregătirea proiectului de planuri-cadru pentru liceu, riscul unor inegalități care să decurgă din flexibilitatea crescută, dar și o supraîncărcare mascată a curriculumului și lipsa clarității în modificările de bacalaureat se numără printre „aspectele mai puțin pozitive” pe care Federația Națională a Părinților – Edupart le vede în cazul proiectului. „Riscul ca schimbările să fie doar formale” este un alt punct asupra căruia organizația reprezentativă a părinților atrage atenția într-un comunicat emis miercuri seară, în care, pe de altă parte, prezintă și ceea ce consideră a fi avantaje ale planurilor propuse de Ministerul Educației și Cercetării.
- Este prima poziție a Federației părinților, ce vine la 5 zile după punerea în consultare a proiectelor de planuri-cadru. Documentul include, cu titlu de exemplu, și o comparație cu situația din Suedia. Iar organizația face un apel ca părinții „să devină o voce activă în procesul de reformă”, spunând că va monitoriza procesul de consultare publică, așa încât modificările „să nu fie doar un exercițiu birocratic”.
Potrivit Edupart, „pentru ca aceste schimbări să fie eficiente, este esențial ca Ministerul Educației să asigure resurse financiare suficiente, formarea adecvată a profesorilor și eliminarea inechităților dintre școlile din mediul urban și cel rural. De asemenea, sunt necesare clarificări suplimentare privind modalitatea de aplicare a Bacalaureatului personalizat, precum și soluții pentru evitarea suprapunerii materiilor opționale și a problemelor logistice în organizarea orarului.”
„Aspectele esențiale pozitive”, în opinia Federației părinților:
1) „Flexibilitate și personalizare – Elevii vor avea mai multe opțiuni de alegere a materiilor, în special în clasele a XI-a și a XII-a.
2) Învățământ aplicat și orientat spre carieră – Se consolidează învățământul tehnologic și dual, cu accent pe competențele necesare în câmpul muncii.
3) Simplificarea curriculumului – Se evită supraîncărcarea orară, permițând o tranziție mai lină între gimnaziu și liceu.
4) Autonomie crescută pentru unitățile de învățământ – Școlile vor putea adapta oferta educațională în funcție de resurse și nevoile comunității.
5) Oportunități mai mari pentru elevi – Posibilitatea de schimbare a filierei sau a specializării în primele clase de liceu și un bacalaureat personalizabil.”
Aspecte „mai puțin pozitive” semnalate de Edupart:
1) Lipsa unei consultări reale cu părinții și profesorii
- Deși documentul este în consultare publică, există riscul ca deciziile finale să nu reflecte în mod real opiniile și nevoile celor implicați direct în educație. Părinții nu au fost consultați suficient în etapele inițiale ale elaborării acestor planuri.
2) Flexibilitatea crescută poate genera inegalități
- Posibilitatea ca școlile să decidă asupra unor opționale sau să își personalizeze oferta educațională poate duce la disparități majore între unitățile de învățământ. Elevii din mediul rural sau din orașe mai mici ar putea avea un acces limitat la anumite materii și resurse esențiale pentru viitorul lor.
3) Supraîncărcare mascată a curriculumului
- Deși planurile-cadru promit reducerea supraîncărcării, în realitate, prin introducerea unor discipline opționale obligatorii și prin accentul pe competențe multiple, elevii ar putea ajunge să aibă același volum mare de muncă, dar sub altă formă.
4) Probleme în implementare
- Autonomia crescută a școlilor poate genera dificultăți în aplicarea uniformă a noilor planuri-cadru. Unele unități de învățământ nu dispun de logistica si infrastructura necesară pentru a oferi diversitatea de cursuri propusă.
5) Modificări la bacalaureat fără claritate
- Planurile-cadru promit un bacalaureat personalizabil, însă nu oferă încă detalii clare despre cum va funcționa acesta și ce impact va avea asupra accesului la universități.
6) Riscul ca schimbările să fie doar formale
- În trecut, multe reforme curriculare au rămas doar pe hârtie, fără efecte reale în sistem. Fără o formare adecvată a profesorilor și fără investiții în infrastructură, există riscul ca aceste schimbări să nu fie aplicate eficient.
Comparație cu Suedia: Evaluare diversă, interdisciplinaritate și accent pe gândire critică
În cadrul aceluiași document, Federația părinților semnalează o serie de diferențe-cheie între România și Suedia, în ceea ce privește planurile-cadru, spunând că România poate să țină cont de modelul suedez pentru îmbunătățirea propriului proiect. În acest sens, organizația invocă:
- Sistemul modular aplicat în Suedia, prin care elevii pot alege discipline care se pot schimba de la un interval la altul și au mai multă flexibilitate și în ceea ce privește schimbarea filierei
- Evaluarea continuă în Suedia, prin care elevii primesc feedback constant – lucru care s-ar putea regăsi printr-o evaluare mai diversificată în România, bazată nu doar pe examene
- Faptul că în Suedia „părinții și elevii sunt consultați real, nu doar formal”
- Interdisciplinaritatea aplicată în școlile din Suedia, cu accent pe gândire critică, rezolvare de probleme și lucru în echipă
- Investiții în învățământul tehnologic și conectarea lui la economia reală