Cel mai bun rezultat, la nivel de subiecte de studiu, pe care l-au înregistrat universitățile românești în clasamentul internațional pe domenii al universităților QS revine Universității din București la capitolul Lingvistică. Aflat, ca celelalte apariții românești din acest clasament, în jumătatea inferioară a rankingului QS al universităților după studii de lingvistică, rezultatul UB este, totuși, cu o treaptă superioară celorlalte domenii din clasament unde se înregistrează prezență românească, anume pe locurile 201-250. Profesorul Alexandru Nicolae, lingvist la Institutul Iorgu Iordan al Academiei Române, a prezentat pentru Edupedu.ro structura studiilor de profil care plasează instituția de învățământ superior pe poziții pe care el le descrie drept “respectabile”.
În rankingul citat, pentru domeniul Arte și Științe Umaniste, Universitatea din București (UB) are o dublă apariție, fiind singura universitate românească ce apare în ranking-urile pe specializări (chiar și în jumătatea inferioară a acelor clasamente):
- Studii lingvistice: Universitatea din București (locul 201-250)
- Limbi moderne: Universitatea din București (locul 301-320)
Pe lângă studiile lingvistice, nicio altă universitate românească nu are prezențe peste pragul de 250, în rankingurile pe specializări.
Alexandru Nicolae, care descrie pentru Edupedu.ro structura studiilor de profil la Universitatea din București, predă lingvistică la această instituție de învățământ superior, cea mai bine cotată din România la Arte și Științe Umaniste, unde figurează în clasamentul general alături de Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca.
Ce spune Alexandru Nicolae despre acest rezultat – declarația integrală:
„Dat fiind că și anul trecut am ocupat aceeași poziție, nu este neapărat o surpriză. Asta nu înseamnă că nu este un motiv de bucurie în comunitatea lingviștilor și filologilor bucureșteni.
Există o serie de cauze motive care au condus la clasarea domeniului „lingvistică” la Universitatea din București ca fiind cel mai performant domeniu academic din România (după știința mea, nicio altă universitate românească nu are un domeniu plasat în aria 201-250). În primul rând, Universitatea din București are cea mai mare ofertă educațională din zona științelor umaniste – filologie din țară, prin cele două (mari) facultăți de profil ale sale, Facultatea de Litere (care are un Departament de lingvistică) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (care are colective de lingvistică la catedrele de limbi moderne și clasice); oferta mare de studiu se asociază cu interese de cercetare din cele mai diverse.
Nu este întâmplător că și domeniul „limbi moderne” la UB este tot în top, poziția 301-320. (Este de spus că UB este singura universitate din țară care a intrat în clasament la aceste domenii, pe poziții, cred eu, respectabile).
De asemenea, există și un Institut de Cercetări al Universității din București (ICUB); la secțiunea de „Științe umaniste”, proiecte de lingvistică au fost finanțate aproape la fiecare competiție; mai mult, ICUB a colaborat sistematic cu lingviștii de la cele două facultăți UB la organizarea evenimentelor de profil.
În al doilea rând, există o comunitate extinsă de lingviști în București, afiliați și la alte instituții – vorbesc aici de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” și de Institutul de Studii Sud-Est Europene de la Academia Română, de compania privată Softwin sau de Colegiul Noua Europă. Indiferent de instituția căreia îi aparțin formal, acești oameni colaborează la proiecte de cercetare comune și rodul acestor colaborări se vede în publicații sau participări la evenimente științifice internaționale.
În al treilea rând, se poate vorbi despre o internaționalizare a cercetărilor românești de lingvistică, vizibilă în: publicații ale lingviștilor bucureșteni la mari edituri internaționale (Oxford University Press, Springer, Mouton de Gruyter, Brill, John Benjamins etc.) sau în reviste cu factor de impact mare, organizarea de conferințe internaționale la București (Facultatea de Litere a găzduit în 2017 prestigioasa conferință „Going Romance”, iar Univesitatea din București va găzdui – în viitorul apropiat, în funcție de condițiile epidemiologice – Congresul European de Lingvistică).
De asemenea, în ultimii ani, au fost invitați la UB profesori de lingvistică de la cele mai prestigioase universități din lume: MIT, Cambridge, Oxford, Utrecht etc. Toate aceste elemente au făcut ca, incremental, în București să se coaguleze o echipă performantă de lingviști din toate generațiile, care fac cercetare de cel mai înalt nivel. Nu este puțin lucru să fii în aceeași zonă (201-250 în lume) cu universități precum Brown University (universitate din Ivy League), Sapienza (Roma), Duke University, Tufts University (universitate din The Greater Boston Area), Universitatea Liberă din Bruxelles, Universitățile din Tel Aviv, Salamanca, Padova, Pisa, Pavia, Jena, Strasbourg, California (Davis), Lisabona, Liverpool, Carolina de Nord (Chapel Hill) etc.”
Clasamentul internațional QS al instituțiilor de învățământ superior, după domenii și specializări de studiu a fost publicat pe 4 martie. Clasamentul pe 2021, realizat de compania Quacquarelli Symonds din Marea Britanie, furnizoarea unora dintre cele mai cunoscute astfel de topuri, include mai multe universități românești, în special în domeniile tehnice și ale științelor. Dar prezența acestora se observă în jumătatea inferioară sau spre finalul clasamentelor internaționale pentru subiectele respective. Deși la arte și științe umaniste suntem mai bine cotați, instituțiile românești lipsesc total din clasamentele pe subiecte precum științele educației, dreptul, administrația sau științele politice.
Clasamentul este împărțit pe cinci domenii de studiu, fiecare cu un clasament general. Aceste domenii sunt împărțite la rândul lor pe specializări, fiecare cu propriul clasament internațional, ce cuprinde sute de facultăți.
- Clasamentele iau în considerare patru parametri: reputația academică, reputația angajatorilor, citări, Indexul H ce măsoară productivitatea și impactul lucrărilor publicate de cercetători. Detalii despre metodologie – aici
În total sunt cinci domenii și 51 de specializări. Aproape 60 de clasamente, cu mii de listări în total. Dintre acestea, României îi revin doar 32 de apariții cu totul, pe domenii și specializări.
Universitate românească – număr total de apariții:
- Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – 9 apariții fiecare
- Universitatea Politehnică din București – 5 apariții
- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 4 apariții
- ASE București – 2 apariții
- Universitatea Politehnică din Timișoara, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, USAMV Cluj-Napoca și UMF Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca figurează cu câte o apariție
Arte și Științe Umaniste
Clasament general: Universitatea Babeș-Bolyai (401-450 din total 502), Universitatea din București (401-450)
Specializări:
- Studii lingvistice: Universitatea din București (locul 201-250)
- Limbi moderne: Universitatea din București (locul 301-320)
Specializări fără prezență românească: Arheologie, Arhitectură, Artă & Design, Istorie Clasică și Antică, Limbă și Literatură Engleză, Istorie, Artele spectacolului, Filosofie, Teologie
Sursă foto: Facebook/Alexandru Nicolae