“Nu ştiu dacă uniforma este neapărat necesară; o eşarfă, o pălărie, ceva, un semn distinctiv i-ar fi ajutat pe paznici, poate şi pe profesorul de serviciu să îl detecteze pe acel intrus în şcoală”, a declarat ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, făcând referire la cazul profesoarei atacate în școală la Ploiești.
- Nuanțarea vine după ce, weekendul trecut, Ecaterina Andronescu a declarat într-o intervenție pentru Radio România Iași: “Eu văd că acel… acea uniformă școlară – poate că nu este cea mai potrivită sintagmă și de aceea lumea o refuză, dar școala găsește o formulă pentru ca toți copiii să se îmbrace la fel și în felul acesta să fie ușor de distins un copil al școlii de cineva care e un intrus, din afara școlii. Adică mai trebuie să luăm asemenea măsuri, care nu sunt exagerate”.
Ministrul Educației a revenit joi asupra declarațiilor sale și a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Bistrița, că a vorbit despre uniforme școlare în contextul incidentului de la Ploieşti, pentru a le recomanda școlilor să adopte semne distinctive care să ajute la identificarea intruşilor, relatează Agerpres.
“Şcoala din Ploieşti avea doi paznici, doi-trei jandarmi patrulau prin faţa şcolii, fiecare elev avea card de intrare în şcoală, exista profesor de serviciu care se plimba pe coridoarele şcolii şi, totuşi, în aceste condiţii a fost posibil un gest reprobabil, pe care mi-l doresc să fie sancţionat aşa cum se cuvine – şi spun răspicat lucrul acesta. Şi atunci m-am întrebat ce ar fi putut să ne ajute să identificăm intrarea unui intrus în şcoala respectivă. Păi, poate o ţinută care să fie dedicată şcolii respective. Nu ştiu dacă uniforma este neapărat necesară; o eşarfă, o pălărie, ceva, un semn distinctiv i-ar fi ajutat pe paznici, poate şi pe profesorul de serviciu să îl detecteze pe acel intrus în şcoală“, a declarat Andronescu, citată de agenția de presă.
“Nu-mi doresc uniforma ca o modalitate de uniformizare a personalităţilor dintr-o şcoală. Ar fi dramatic şi nu am acest sistem de gândire şi de raportare. Dar, în acelaşi timp, mă uit la şcolile de mare tradiţie din Europa, sunt mândre de uniforma pe care o poartă, uneori, de sute de ani. Dacă şcoala, consiliul profesoral, împreună cu părinţii aleg un semn distinctiv – un sacou de o anumită culoare, nu ştiu, ce găsesc, că imaginaţia trebuie să îi meargă fiecăruia -, ne-ar fi mai uşor să îi recunoaştem pe intruşi printre elevii şcolii şi mai uşor le-ar fi şi jandarmilor, poliţiei să îi protejeze atunci când ei se află pe stradă. Asta este modalitatea prin care am redeschis subiectul nu al uniformei obligatorii, ci al alegerii unei ţinute prin care să recunoaştem copiii care învaţă într-o şcoală“, a afirmat Andronescu, relatează Agerpres.
Uniforma școlară – decizia unei instanțe: școalA poate decide să introducă uniformă, dar sancționarea elevilor care nu o poartă este discriminatorie
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a fost sesizat în 2016, de părinți, cu privire la faptul că Școala Gimnazială nr. 49 din București a introdus în Regulamentul școlii și în Contractul educaţional obligativitatea purtării de uniforme în cadrul şcolii şi sancţiuni pentru elevii care nu vin cu uniforma, respectiv scăderea notei la purtare şi pierderea bursei de merit.
Școala a folosit motivarea expusă acum și de Ecaterina Andronescu: “s-a urmărit creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ, a unor însemne distinctive pentru elevii şcolii, a unei ţinute decente”.
Conducerea CNCD a constatat că “prevederea privind obligativitatea introducerii uniformei şcolare se adresează tuturor elevilor înscrişi în cadrul şcolii în cauză, fără a se fi avut în vedere şi situaţia categoriei de elevi (defavorizată) ai căror părinţi nu dispun de fondurile financiare necesare achiziţionării uniformei. Pe cale de consecinţă, se apreciază că ne aflăm în prezenţa unei situaţii diferite, (elevi ai căror părinţi dispun de fondurile financiare necesare achiziţionării uniformei, precum şi elevi ai căror părinţi nu dispun de aceste fonduri) şi netratată în mod diferit, aşa cum s-ar fi impus”.
Forul a precizat că “trebuie avut în vedere că învăţământul gimnazial este obligatoriu”.
Instituția a constatat că școlile pot să decidă în mod legal să introducă uniforme școlare, însă nu pot impune sancțiuni pentru copiii care nu le poartă.
Cum a argumentat CNCD:
- “Colegiul director reţine că măsura introducerii uniformei şcolare este justificată legitim din perspectiva asigurării şi creşterii siguranţei în unităţile de învăţământ, a unor însemne distinctive pentru elevii şcolii, a unei ţinute decente, măsura fiind adecvată şi necesară într-o societate democratică”.
- “Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr.5115/2014 invocat de reclamată nu impune sancţiuni de natură a afecta dezvoltarea educaţională a elevilor, pentru lipsa uniformei, ci doar dispune introducerea unor însemne distinctive cum ar fi: ecuson, uniformă, eşarfă sau altele asemenea, a unei ţinute decente”.
- “Întrucât partea reclamată nu a luat în considerare și categoria elevilor ce nu dispun de fondurile necesare financiare pentru achiziţionarea uniformelor şcolare, Colegiul director constată că nu există o justificare obiectivă în sancţionarea lor pentru neconformare. Astfel, se reţine că există un scop legitim, dar metoda (efectul) nu este adecvată și proporțională.”
- “În vederea atingerii obiectivului urmărit, în ce privește identificarea elevilor şcolii printr-o anumită ţinută, reclamata trebuia să aibă în vedere, pentru a preîntâmpina situaţia elevilor cu o situaţie materială dificilă, şi alte măsuri alternative ce pot permite identificarea lor, respectiv ecuson, eşarfă sau alte asemenea însemne, ce pot fi mult mai uşor de susţinut din punct de vedere financiar. Pe cale de consecinţă, Colegiul ia act de faptul că reclamata nu a introdus măsuri alternative care să-i permită atingerea scopului urmărit prin măsura instituită.”
- “deși măsura introducerii uniformei școlare are un scop legitim, prin sancțiunile impuse în cazul nerespectării acesteia, s-a creat un efect discriminatoriu față de categoria defavorizată reprezentată de elevii cu situație financiară care nu le permit achiziţionarea uniformei, ceea ce e a condus la concluzia că măsura instituită de reclamată nu este proporţională cu scopul urmărit”.
-
Descarcă de aici decizia CNCD
Școala a contestat în instanță decizia CNCD, iar în decembrie 2016 Curtea de Apel București a respins plângerea școlii.
Curtea de Apel București a decis că “introducerea uniformei școlare a plasat un grup de elevi într-o situație specială dezavantajoasă, iar prin sancțiunile impuse, respectiv scăderea notei la purtare a elevilor ca urmare a lipsei uniformei școlare, se ajunge la efecte diferite asupra elevilor, la încălcarea drepturilor ce decurg din procesul educațional, dreptul la educație, fiind unanim cunoscut că măsura scăderii notei la purtare ar putea constitui o restricție pe viitor a elevului în alegerea spre anumite sisteme educaționale de învățământ, cum ar fi urmarea unei pregătiri în vederea dobândirii unei cariere militare sau în alte domenii, în comparație cu ceilalți elevi din aceeași școală ale căror susțineri de ordin financiar le permit achiziționarea uniformelor școlare”.
Citește și:
-
Ecaterina Andronescu: Nu susțin acordarea de statut de funcționar public profesorului / Ministrul recomandă uniforme școlare, ca element de asigurare a securității
-
Președintele Federației Părinților: Dacă Ministerul dorește obligativitatea uniformei, nu mai vorbim despre învățământ gratuit sau susține financiar cumpărarea uniformelor. Atenție la acei directori care au firme de casă!
-
Mai multe asociații de elevi “condamnă” declarațiile Ecaterinei Andronescu referitoare la uniforma școlară: E foarte grav că problema siguranței în școli nu este înțeleasă