România are rezultatele cele mai slabe la nivel european în ceea ce privește echitatea educației, conform unor noi evaluări publicate de Comisia Europeană. Și aceasta, în condițiile în care echitatea, alături de deficitul de cadre didactice, se numără printre principalele provocări pe care forurile europene le întrevăd în perioada următoare, în efortul de construire a Spațiului European al Educației. Monitorul Educației și Formării – 2022, dat publicității de Comisia Europeană împreună cu aceste evaluări, arată și cât de în urmă se menține România față de restul țărilor UE, în privința principalelor ținte europene privind educația.
Astfel, în momentul în care Comisia a aprobat, zilele trecute, un raport privind progresele înregistrate în vederea realizării Spațiului European al Educației (SEE), ea a pus accentul pe un nou indicator european privind echitatea în educație, indicator introdus deoarece “statutul socio-economic are un efect imens asupra performanței în educație“. Pentru aceasta, este luată în calcul evaluarea PISA realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în cadrul căreia România a înregistrat, alături de Bulgaria, printre cele mai slabe rezultate la nivel european, la ediția din 2018.
- Actualul indicator folosit de UE se bazează pe datele PISA 2018, dar raportul privind progresele în vederea SEE precizează că o actualizare va fi făcută după următoarele rezultate PISA, care vor fi anunțate peste un an. Pe baza datelor actuale, noul indicator UE privind echitatea în educație compară ponderea rezultatelor insuficiente la nivel de țară – la citire, matematică și științe (combinate) în cadrul PISA 2018 – în rândul elevilor în vârstă de 15 ani cu cel mai scăzut statut socio-economic și rezultatele elevilor din sfertul superior al indicelui economic, social și cultural.
Astfel, România se află pe ultimul loc în Europa, cu cea mai mare diferență (circa 40% rezultate slabe combinate la PISA 2018).
Din graficul prezentat în raportul citat rezultă că România și Bulgaria au o performanță mult mai slabă decât celelalte țări membre și mult sub nivelul mediu european: media la nivel de țară este de 30% în cazul României, în ceea ce privește elevii cu rezultate slabe combinate la matematică, citire și științe, comparativ cu 13% în cazul UE. Iar rezultatul slab se face vizibil în condițiile în care raportul Comisiei consideră problematică situația la nivelul întregii UE, nu doar în România, existând totuși țâri ale căror rezultate indică faptul că există soluții pentru întărirea echității fără a face compromisuri pentru calitatea educației:
- “Acest nou indicator oferă numeroase date și perspective noi. În primul rând, deși constatarea privind media la nivelul UE este deja alarmantă, în unele state membre situația este chiar mult mai gravă, cu un decalaj de aproape 40 de puncte procentuale. În al doilea rând, variația la nivel de țară este atât de substanțială, încât ponderea rezultatelor slabe în rândul persoanelor care provin din medii socioeconomice superioare dintr-un stat membru poate fi mai mare decât ponderea rezultatelor slabe în rândul persoanelor care provin din medii socioeconomice defavorizate dintr-un alt stat membru. În al treilea rând, datele prezintă și o veste bună: câteva țări reușesc să limiteze decalajele dintre rezultatele slabe și mediul socioeconomic și, mai important, acestea sunt aceleași țări care prezintă rezultate foarte bune la evaluările PISA în general. Acest lucru sugerează că este posibilă combinarea educației de calitate cu educația echitabilă.”
Performanța slabă a României la principalii indicatori europeni privind educația
Raportul menționat a fost însoțit, în momentul publicării sale, la sfârșitul săptămânii trecute, de ediția pe 2022 a Monitorului UE privind Educația și Formarea. Fișa de țară a României arată că țara se menține mult în urma mediei UE când vine vorba despre obiectivele comunitare privind educația, conform datelor aferente anului 2021. Astfel:
- Dacă, la nivel european media participării la educație timpurie este de 93%, față de o țintă de 96% în 2030, România are o medie de 78,2% în 2021.
- Rezultatele slabe la citire, matematică și știință: situația este aceeași ca în 2018 – România are procente și de trei ori mai mari decât ținta europeană (40-46%, comparativ cu procente sub 15%), pe când media europeană este mult mai aproape de ținta 2030 (22-23%).
- Dacă, în privința ratei de părăsire timpurie a școlii, procentul în cazul României este de 15,3% în 2021, media europeană, de doar 9,7%, este mult mai aproape de ținta de 9% în 2030.
- Accesul absolvenților învățământului vocațional la învățare prin muncă este o altă zonă majoră de întârzieri, în cazul României: Dacă UE a depășit ținta de 60% stabilită pentru 2025, procentul valabil în cazul României este de aproape 9 ori mai mic (7,1%)
- În cazul ratei tinerilor de 25-34 de ani cu studii superioare, România are un procent de doar 23%, la jumătate comparativ cu UE (41%) și cu ținta de 45% propusă de UE pentru 2030.
Ce notează, între altele, Comisia Europeană cu privire la aceste probleme întâmpinate de România:
Părăsirea timpurie a școlii
- Rata de părăsire timpurie a școlii este în ridicată mai ales în rândul elevilor romi – doar 22% dintre tinerii romi cu vârste între 18-24 de ani au terminat liceul.
- Diferențele dintre ratele de părăsire timpurie a școlii între zonele urbane (4,5%) și cele rurale (23,2%) sunt substanțiale.
- În pofida unei scăderi a procentului în ultimii ani, România se menține pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește rata părăsirii timpurii a școlii
- CE notează măsurile finanțate prin PNRR ce vizează această problemă. În același timp, trece în revistă alte programe existente, dar notează că, “în pofida numărului de măsuri de sprijin care să-i ajute pe elevii care părăsesc școala să revină la școală, distribuția acestor programe este inegală între urban-rural, mai multe programe desfășurându-se în rural, în pofida cererii mult mai mari din zonele rurale”.
Educația timpurie
- Rata de participare la educația timpurie a scăzut cu circa 6 puncte procentuale din 2013.
- În pofida stimulentelor financiare pentru familiile cu venituri mici, rata de participare scade la fiecare categorie de vârstă.
- Rata de participare a copiilor romi este mult mai scăzută, de doar 27%, deși copiii din medii dezavantajate au cel mai mult de câștigat de pe urma educației timpurii, conform cercetătorilor.
Educația la nivel școlar
- Discrepanțele simțite în rezultatele la examenele naționale indică o lipsă structurale de echitate în sistemul de educație. Impactul statutului socio-economic asupra rezultatelor educaționale este foarte ridicat, iar inegalitățile se mențin de la o generație la alta.
- Situația participării romilor la educație rămâne o sursă de îngrijorare, în condițiile în care 79% dintre copiii romi sunt în risc de sărăcie, fapt ce îi pune în dezavantaj
- În același timp, politicile de recrutare a profesorilor, pe care, spune CE, România își întemeiază ambiția de a-și ameliora prestația în domeniul educației, se confruntă la rândul lor cu provocări. Progresul este limitat, din cauza numărului mare de școli din zone rurale care rămân neatractive pentru profesorii înalt calificați. Și nici pregătirea inițială a profesorilor, nici programele de formare continuă nu sunt suficient aliniate nevoilor de la clasă.
- Despre reorganizarea structurii anului școlar, Comisia apreciază că aceasta ar trebui urmată de un sistem de monitorizare și de dezvoltarea unei noi metodologii de evaluare școlară, pe baza datelor și informațiilor colectate în urma reorganizării.
Învățământul vocațional
Raportul Comisiei trece în revistă diversele măsuri luate sau pregătite de autorități pentru a întări acest sector, în care performanța României este mult în urma mediei europene.
- Documentul arată că măsurile trebuie însoțite de modificări curriculare orientate către nevoile pieței muncii. Și notează că eficiența reformelor depinde de o abordare în care să elevul să se afle în centru.
Învățământul superior
Raportul trece în revistă numeroasele cauze demografice și sociale care determină rata foarte scăzută a celor care finalizează programe de învățământ superior – rată de două ori mai mică decât cea europeană. Și adaugă, între altele, că deși țara produce una dintre cele mai ridicate cote de absolvenți de IT&C și în domenii STEM la nivel UE, nu reușește să acopere nevoile de pe piața muncii.