Mai bine de un sfert dintre copiii români cu vârste între 3 și 6 ani nu merg deloc la grădiniță, un „record” la nivel UE, unde de aproape trei ori mai puțini copii cu vârste similare nu apelează deloc la servicii educaționale sau de îngrijire. Situația este reflectată în cele mai noi date Eurostat, aferente anului 2024. Cifrele pentru România sunt mult mai grave în cazul copiilor care se confruntă cu risc de sărăcie sau de excluziune socială: aproape jumătate dintre aceștia fie nu merg deloc la grădiniță, fie merg la program scurt.
Astfel, potrivit datelor Eurostat, în anul 2024 27,3% dintre copiii din România cu vârste între 3 ani și vârsta de începere a școlii (6 ani în cazul României) nu mergeau deloc la grădiniță. Este cel mai mare procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene: doar Slovacia (26,7%) și Polonia (21,3%) raportează procente apropiate.
Situația este mult mai gravă decât la nivelul UE, unde în medie doar 10,8% dintre copiii din această categorie de vârstă nu sunt înscriși în servicii de educație și îngrijire (care, în România, echivalează cu grădinița), potrivit datelor prezentate marți, 30 septembrie de Eurostat.
- La nivel UE, în 2024, 68,5% dintre copiii cu vârste între 3 ani și cea de începere a școlii au apelat la servicii educaționale și de îngrijire de tip grădiniță timp de minim 25 de ore pe săptămână (5 ore pe zi sau mai mult). 20,8% au apelat la acestea pentru 25 de ore pe săptămână sau mai puțin (program scurt, de până în 5 ore).
În România, însă, situația este inversă: mai mulți au apelat la program scurt de grădiniță (43,4%) decât programul lung, de peste 5 ore pe zi (29,3%).
SItuația copiilor aflați în risc de sărăcie – contrară tendințelor UE
Cei mai mulți copii confruntați cu riscul sărăciei sau de excluziune socială fie nu au mers deloc la grădiniță (41,8%), fie au mers maxim 24 de ore pe săptămână, sau program scurt (47,1%). Dintre acești copii, doar 11,1% au mers la grădiniță cu program lung.
Ponderea copiilor în risc de sărăcie care nu au mers deloc la grădiniță este de peste două ori mai mare decât a celor care nu se confruntă cu acest risc și nici nu au mers la grădiniță (19,3%).
Și din acest punct de vedere situația, în România, este inversă față de cea la nivelul UE. În medie la nivel european, potrivit datelor Eurostat, cei mai mulți copiii în risc de sărăcie sau de excluziune socială au mers la program lung: 59%. Doar 17,6%, în medie, nu au mers deloc la grădiniță sau servicii similare, și doar 23,4% au mers la program redus.
Iar situația este diferită de cea a României și în cazul sistemelor care se apropie de recordul negativ al țării, în ceea ce privește ponderea copiilor care nu merg deloc la grădiniță:
- În Polonia, 51,4% dintre copiii aflați în situație de risc au apelat la servicii educaționale sau de îngrijire cu program lung – pondere de aproape 5 ori mai mare decât în România
- În Slovacia, ponderea copiilor în situații de risc care nu merg deloc la grădiniță este mai mare decât cea a României (47%), însă cea a copiilor din această categorie care merg la program lung este de aproape 4 ori mai mare (38,9%).
Datele sunt similare celor raportate în Monitorul Educației și Formării publicat anul trecut de Comisia Europeană și acoperitoare pentru anul 2023, document potrivit căruia, în acel an, participarea la educație a copiilor cu vârste între 3 ani și vârsta de înscriere obligatorie în școala primară era, în România, de 74,8%, mult sub media de 93,1% înregistrată la nivel UE.