Abordarea schimbărilor climatice în întregul curriculum, atât la școala primară, cât și în învățământul secundar este necesară pentru a-i determina pe copii și tineri să acționeze pe astfel de teme, potrivit experților Institutului de Educație al University College London. Aceștia arată, în baza unui sondaj realizat printre profesorii din Anglia, că abordarea prin care schimbările climatice sunt discutate la câteva materii – abordare conturată, de altfel, și în strategia națională românească pentru educația de mediu – nu este suficientă.
Pe de altă parte, arată aceiași experți, această extindere a tematicii problemelor de mediu la cât mai multe materii este însoțită de o problemă – nevoia de pregătire a cadrelor didactice, încă din etapele de formare inițială, pentru integrarea subiectelor de mediu în activitățile de predare.
Potrivit sursei citate, în școlile din Anglia elementele referitoare la schimbările climatice tind să se concentreze pe informații și date și să fie atinse într-un număr restrâns de materii, precum științele sau geografia, în învățământul secundar. Aceasta, arată experții citați, nu i-ar încuraja și nu i-ar încuraja pe copii și tineri cu cele necesare pentru a acționa pe cont propriu.
- În România, Strategia națională pentru educație de mediu, adoptată anul acesta, prevede ca temele de dezvoltare durabilă și mediu să fie abordate în curriculumul de bază și cel opțional într-un număr mare de discipline, de la Biologie și Geografie la Filosofie și Istorie. Pe de altă parte, lista disciplinelor menționate explicit pentru integrarea temelor de mediu este limitată: geografie, educație fizică și dezvoltare personală în școala primară, geografie, biologie, educație tehnologică, civică și socială la gimnaziu și liceu. Din anul școlar 2023-2024, schimbările climatice vor fi studiate și într-o disciplină separată, la nivel de gimnaziu.
Deși, potrivit Institutului de Educație al University College London, cei mai mulți profesori din Marea Britanie sunt interesați să abordeze astfel de teme la propriile ore, principala problemă semnalată de ei este lipsa pregătirii: mai puțin de 13% dintre respodenții la un sondaj au spus că au discutat astfel de chestiuni în programele de formare inițială și mai puțin de jumătate (44.9%) au spus că au fost implicați în proiecte de dezvoltare profesională care să atingă asemenea subiecte.
În privința extinderii tematicii la întregul curriculum, instituția citată arată, separat, că, “pentru a le oferi tinerilor acces la această paletă mare de perspective, va fi nevoie de schimbări în conținutul predat în școli, dincolo de științe și geografie, ca domenii tradiționale în care se învață despre schimbări climatice. Va fi nevoie și de sprijin pentru ca profesori care predau o gamă largă de materii să fie încrezători că pot încorpora schimbările climatice și dezvoltarea durabilă la ore. Dezvoltarea profesională de înaltă calitate pentru profesorii care predau toate materiile, în toate fazele de vârstă, va fi un element cheie”.
Citește și:
DOCUMENT Din toamnă elevii de clasele a VII-a și a VIII-a pot studia o nouă disciplină „Educație privind schimbările climatice” – programa a fost publicată în Monitorul Oficial / Vor învăța să monitorizeze activitățile de zi cu zi care contribuie la poluare și să promoveze interculturalitatea și justiția climatică
LISTA Disciplinelor legate de mediu din învățământul preuniversitar – proiect Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023 – 2030
Foto: © Kiriill Ryzhov | Dreamstime.com / / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.