„Cum vă simțiți? Bine?” Întrebarea i-a fost adresată de Mihai Dimian, ministrul în funcție al Educației, duminică seara la ora 20:30, de pe telefonul prezentat de oficial ca „personal”,uneia dintre cele mai experimentate jurnaliste Edupedu.ro. Nu cu scopul de a-i acorda o declarație oficială. Ci ca să-i ceară socoteală pentru un articol. Un gest de vătaf, de netolerat într-o democrație funcțională, pe care Edupedu.ro îl condamnă public. O tentativă de intimidare pe care am respins-o vehement. O încercare de influențare care încalcă orice regulă a comunicării cu presa. Și o presiune pe care Edupedu.ro nu o va tolera niciodată.
Presiunile repetate și tentativele de influențare editorială exercitate de ministrul Educației, Mihai Dimian, asupra jurnaliștilor Edupedu.ro – au fost listate cu mare claritate de colegii din mei redacție.
Dle președinte, dle premier, Luați-vă vătafii din Guvern!
Opriți numirea persoanelor cu porniri autocrate în funcții de demnitate publică!
Și uitați-vă cu atenție pe cine aduceți în viitorul executiv să conducă un minister cu o putere simbolică uriașă!
Ce spectacol grotesc a furnizat ieri Guvernul! Un ministru al Educației a atins apogeul practicilor feudale a căror dovadă a făcut-o încă dinainte de a prelua funcția guvernamentală. Sub conducerea premierului care a anunțat că nu e cazul să „risipim” bani pe salariile profesorilor și a unui președinte care a maimuțărit presa în conferința de presă în care a anunțat dezastruoase numiri la conducerea justiției.
Bagatelizarea educației prin numirea de vătafi la conducerea portofoliului și ironizarea presei de către primii doi oameni în stat sunt pe cale să transforme România într-un Mordor. Practicile hidoase și fetide care se preling tot mai adânc în România condusă de Nicușor Dan și Ilie Bolojan m-au determinat ieri, pentru prima dată în cei aproape 20 de ani de presă, să îl sun pe cel care ocupă funcția de ministru al Educației ca să-l anunț direct că practicile cu care probabil și-a obținut și întreținut funcțiile până aici sunt incompatibile cu funcționarea legală a instituțiilor dintr-un stat de drept și cu principiile democratice. Că îi este interzis unui demnitar să sune jurnaliștii, pentru a-i trage la răspundere pentru meseria pe care și-o fac excelent! Că în redacția pe care o conduc regulile nu se negociază, iar jurnaliștii sunt protejați de imixtiuni.
Ce rușine pe Guvernul Bolojan să aibă un ministru al Educației care face presiuni și tentative de intimidare la adresa presei! Un ministru care nu-și cunoaște legea de funcționare! Care, în cel mai bun caz, nu are proprietatea termenilor limbii române.
Condamn public tentativele de intimidare a jurnaliștilor din redacția pe care o conduc, tentative exercitate de ministrul Mihai Dimian! Resping cu putere presiunile acestui oficial, de imixtiune în linia editorială! Resping tentativele oricărui politruc de descurajare a anchetelor jurnalistice!
Dar haideți să privim cu claritate! Este o surpriză cum lucrează Mihai Dimian?
- A cosemnat alături de fostul ministru propus de PSD la educație Valentin Popa un articol științific acuzat de autoplagiat realizat de Popa, a arătat o analiză semnată în 2018 de Emilia Șercan; Popa a fost albit de plagiat de către „colegii din Comisia de Etică și din Consiliul de Etică”.
- Cu o săptămână înainte să fie propus de Ilie Bolojan și numit de Nicușor Dan în funcția de ministru al Educației, Dimian a parat public discuțiile despre autoplagiatul științific acuzându-l voalat ilegitim de acest lucru pe scriitorul Cărtărescu: „Mie mi-a plăcut cartea domnului prof.univ.dr. Mircea Cărtărescu «De ce iubim femeile», deşi era o colecţie de eseuri publicate anterior” / Cărtărescu a listat transparent în carte revistele care au publicat eseurile, pe când articolul cosemnat de rectorul USV și analizat de Șercan nu „precizează nicăieri că nu este vorba despre un text original”.
- „Domnul Dimian nu înțelege pur și simplu importanța respectării regulilor, importanța integrității academice în spațiul universitar, nu înțelege de ce este atât de necesară integritatea academică” – avertiza jurnalista Emilia Șercan, într-un interviu acordat Edupedu.ro cu doar o zi înainte ca Ilie Bolojan să-l propună pe Mihai Dimian ministru al Educației și Cercetării.
- După ce Edupedu.ro a scris citând numeroase surse politice și guvernamentale că Mihai Dimian nu este membru al niciunui partid, dar „este susținut puternic de PSD”, Dimian a reacționat publicând un mesaj confuz pe Facebook prin care concomitent a încurajat profesorii să fie membri ai partidelor politice și a acuzat că „politizarea educaţiei a depăşit limitele normale în România și afectează negativ sistemul educaţional”.
O simplă trecere în revistă a greșelilor fundamentale făcute de Mihai Dimian înainte de a deveni ministru ne arată că rectorul de la Suceava nu a făcut, în mandatul de 3 luni, decât să fie în deplină concordanță cu el însuși:
- Numai un personaj care „nu înțelege pur și simplu importanța respectării regulilor și importanța integrității academice” (cât de corectă evaluarea Emiliei Șercan, dinainte ca Dimian să ajungă ministru!) poate să sune jurnaliștii și să ceară indirect știri pozitive despre el și ministerul pe care îl conduce.
- Numai un personaj care joacă politic la două capete cu scopul de a prinde mereu o funcție, indiferent de partidul propulsor, poate să facă presiuni la adresa jurnaliștilor pentru că au preluat din local și au adus „în central” informația că PSD îl sondează ca propriu candidat la primăria Suceava, deși el, la nivel central, este știut a fi în Guvern la propunerea publică a șefului PNL Ilie Bolojan, chit că, potrivit surselor Edupedu.ro, la nivel local are susținerea PSD.
Să ne amintim uimirea pe care a produs-o numirea lui în funcție executivă de către Ilie Bolojan, în fața evidentelor carențe pe care le-a arătat public pe bandă rulantă în zilele care au precedat deciziei premierului.
Un om cu o asemenea „autoritate” reușește să facă praf nu doar imaginea instituțiilor pe care le conduce, dar și pe a oricărui premier sau alt politician care-l susține. Și dacă premierul Ilie Bolojan a vrut să facă un experiment mergând până la capăt în decizia de a-l numi, în ciuda tuturor dovezilor publice că e un personaj inadecvat funcției, atunci e timpul ca premierul să ia atitudine față de practicile toxice pe care omul său le deversează public.
Iar pericolul este mai mare decât tentativa de influențare a redacției care analizează în detaliu, de aproape 10 ani, afacerile din educație. Jurnaliștii Edupedu.ro nu au dat și nu vor da niciodată un pas înapoi! Pericolul real este în transmiterea către societate a mesajului că asemenea practici sunt „de încercat”.
Orice critici aduse unor miniștri în momente ca cel actual, de criză guvernamentală, sunt sortite să fie contestate de apărătorii unei tabere sau ai alteia. Dar orice derapaje ale unor demnitari trebuie condamnate categoric: nicio criză nu îi protejează pe unii dintre actorii ei atunci când comit abuzuri, precum abuzurile actualului ministru la adresa presei. Condamnarea este cu atât mai necesară cu cât urmează un alt guvern care, indiferent de formula lui, este obligat de experiența aceasta să arunce vătafii la coțul istoriei pe care România o merită.