Planul Național de Combatere a Violenței Școlare pentru 2024-2027 a fost pus în dezbatere publică vineri, 29 martie, de ministerul Educației. Documentul prevede o serie de măsuri, cum ar fi dotarea școlilor cu sisteme audio-video, achiziționate din fonduri nerambursabile și din bani de la Ministerul Educației, biblioteci online sau offline în toate școlile ce conțin ghiduri pentru părinți, elevi, profesori, și un concurs anual „Ia atitudine, spune STOP violenței!”. De asemenea, în plan scrie că este considerată violență din partea unui profesor la adresa unui copil de creșă, grădiniță sau elev: tachinarea, smucirea, zdruncinarea, scuturarea, tragerea, împingerea, ciupirea, aplicarea pedepselor fizice. Planul integral poate fi consultat la finalul articolului.
- E nevoie de o legislație subsecventă pentru punerea în aplicare a acestui plan: două hotărâri de Guvern (HG) și un ordin de ministru. Cele două hotărâri de guvern încă nu au fost aprobate.
Planul Național de Combatere a Violenței Școlare pentru 2024-2027 a fost pus în dezbatere publică, vineri 29 martie. Planul vizează pe lângă definirea explicită a formelor de abuz (ușor sau grav) și alte situații, cum ar fi: cazuri de violență a părinților în spațiul școlii sau cazuri de violență anti-școală: alarmă falsă; incendiere sau tentativă de incendiere.
Tachinarea, smucirea, zdruncinarea, scuturarea, tragerea, împingerea, ciupirea, aplicarea pedepselor fizice, vătămarea corporală/ lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice/ aruncarea cu obiecte, imobilizarea copilului/elevului sunt considerate violențe și tratate ca atare.
“Violența în școli nu este un fenomen social nou. Totuși, acest fenomen este astăzi mai vizibil și posibil mai extins, în cea mai mare parte datorită accesului general la internet și tehnologie, a lipsei de consiliere socio-emoțională, a lipsei de resurse/capacitate a unor copii și adolescenți de a-și gestiona propriile emoții. Alte posibile motive ar putea fi legate de creșterea numărului de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și care sunt lăsați în grija bunicilor/aparținătorilor, creșterea numărului/frecvenței bolilor mentale în rândul copiilor și adolescenților în special după perioada de COVID19 etc. Incidentele de violență rămân deseori subraportate: din cauza temerii de consecințe, din cauze ce țin de poziția comunității în legătură cu tolerarea formelor de violență sau din cauza lipsei de informații cu privire la modalitățile de raportare sigure pentru copii”, potrivit documentului.
Printre măsuri se dorește creșterea numărului de consilieri școlari până la atingerea unei norme de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari – anual.
Planul național de combatere a violenței școlare vizează:
a) cazuri de violență între preșcolari/elevi: bullyingul, cyberbullyingul; vătămarea corporală/lovire/aruncarea cu obiecte; imobilizarea; obligarea copiilor cu alergii alimentare sau intoleranțe alimentare de a mânca/ingera alimente declanșatoare de reacții alergice/intoleranțe alimentare; amenințarea, șantajul, hărțuirea, calomnia, terorizarea, lipsirea de libertate; atingeri nedorite, ciupituri sau mângâieri fără consimțământ; solicitări care pun elevii în posturi foarte asemănătoare sau identice cu expunerea sexuală; instigarea/incitarea la violență/ură/discriminare; determinarea sau înlesnirea sinuciderii; ademenirea minorilor în scopuri sexuale; agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, violul, coruperea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală, pornografia infantilă; uciderea/omorul; traficul de minori.
b) cazuri de violență a personalului școlii asupra antepreșcolarilor/ preșcolarilor/elevilor: favorizarea unor copii în defavoarea celorlalți; defavorizarea evidentă a unor copii; neglijare: neasigurarea unei supravegheri adecvate, neasigurarea unui mediu fizic sigur, lăsarea unui copil în grija unui adult neautorizat, accesul la obiecte dăunătoare; injuriile și jignirile, disprețuirea, tachinarea; smucirea, zdruncinarea, scuturarea, tragerea, împingerea, ciupirea, aplicarea pedepselor fizice; vătămarea corporală/ lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice/ aruncarea cu obiecte; imobilizarea
copilului; obligarea copiilor cu alergii alimentare sau intoleranțe alimentare de a
mânca/ingera alimente declanșatoare de reacții alergice/ intoleranțe alimentare;
amenințarea, șantajul, hărțuirea, terorizarea, lipsirea de libertate; semnele obscene, glume / bancuri / comentarii cu conotații sexuale comentarii cu conotație sexuală privind aspectul fizic al unei persoane; atingeri nedorite, ciupituri sau mângâieri fără consimțământ; solicitări care pun elevii în posturi foarte asemănătoare sau identice cu expunerea sexuală; instigarea/incitarea la violență/ură/discriminare; determinarea sau înlesnirea sinuciderii; ademenirea minorilor în scopuri sexuale; agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, violul, coruperea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală, pornografia infantilă; tentativă de omor; uciderea/ omorul; traficul de minori.
c) cazuri de violență gravă a elevilor asupra personalului școlii: vătămarea corporală/ lovire/ aruncarea cu obiecte; imobilizarea persoanei; amenințarea, șantajul, hărțuirea, calomnia, terorizarea, lipsirea de libertate; semnele obscene, limbaj/ remarci/ insinuări cu conotații sexuale comentarii cu conotație sexuală privind aspectul fizic al unei persoane, apelative umilitoare sau sexiste, semne obscene; agresiunea sexuală, violul, coruperea sexuală; atingeri inadecvate cu conotație sexuală; solicitări care pun personalul în posturi foarte asemănătoare sau identice cu expunerea sexuală; alte acțiuni care pot provoca traume emoționale și care au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare;
instigarea/incitarea la violență/ură/discriminare; determinarea sau înlesnirea sinuciderii; tentativa de omor; uciderea/omorul.
d) cazuri de violență a părinților în spațiul școlii;
e) cazuri de violență anti-școală: violarea secretului corespondenței; alarmă falsă; incendiere sau tentativă de incendiere; port sau folosire fără drept de obiecte periculoase; desfășurarea jocurilor de noroc; distrugerea bunurilor școlii, vandalism; furt și tentativă de furt; tâlhărie.
Documentul are 4 direcții de acțiune:
- Prevenirea violenței, promovarea stării de bine și a coeziunii comunității școlare;
- Reducerea cazurilor de violență în mediul școlar;
- Managementul cazurilor de violență din mediul școlar și gestionarea eficientă a resurselor în vederea susținerii victimelor, reabilitării autorilor actelor de violență și
revenirii la condiția unui mediu sigur în școală; - Îmbunătățirea capacității personalului școlilor pentru prevenirea și combaterea violenței, în vederea menținerii unui mediu sigur, favorabil proceselor de învățare și atingerii reușitei școlare.
Câteva măsuri propuse în Planul Național de Combatere a Violenței Școlare și sursele de finanțare
- Dotarea unităților de învățământ cu sisteme de supraveghere audio-video, cu bani din bugetul instituțiilor responsabile (Ministerul Educației și Autoritățile Administrației Publice Locale) și fonduri nerambursabile.
- Implementarea unor metode de sesizare a actelor de violență sau a suspiciunilor întemeiate de violență școlară în toate unitățile de învățământ preuniversitar din România, precum și comunicarea despre acestora; Cutii poștale verificate săptămânal, telefonul copilului, adresă de e-mail, număr de telefon pentru sms sau mesaje prin Whatsapp.
- Activități extracurriculare coordonate de cadrele didactice, consilieri școlari sau voluntari (ex. cercuri de educație nonformală, concursuri, teatru forum, bibliotecă vie, expoziții, întâlniri cu specialiști, competiții sportive) axate pe dezvoltarea abilităților socioemoționale ale elevilor, a abilităților de gestionare asertivă a conflictelor, pe creșterea empatiei, pe încurajarea respectului reciproc și a relațiilor pozitive dintre aceștia – Responsabili sunt palatele și cluburile copiilor, cluburile sportive școlare, unități de învățământ, consiliile elevilor și alte structuri. Ca sursă de finanțare: Bugetul instituțiilor responsabile, AAPL (Autoritățile Administrației Publice Locale), parteneri, sponsori, fonduri nerambursabile.
- Concursul „Ia atitudine, spune STOP violenței!” derulat anual, la nivel național. Surse de finanțare: Bugetul Ministerului Educației
- Programe pentru susținerea părinților în vederea prevenirii și combaterii violenței școlare. Surse de finanțare: bugetul de stat, fonduri nerambursabile
- Constituirea unei biblioteci/ punct de informare/ centru de resurse (online sau offline) cu ghiduri, manuale și resurse educaționale deschise (RED) privind abordări, metode, tehnici și bune practici de prevenire și combatere a violenței la nivelul unității de învățământ. Informarea consecventă a elevilor, profesorilor și părinților cu privire la disponibilitatea acestor resurse. Surse de finanțare: Bugetele instituțiilor responsabile, adică unități de învățământ, potrivit documentului.
- Promovarea unor ghiduri, manuale și RED privind abordări, metode, tehnici și bune practici de prevenire și combatere a violenței adresate elevilor, profesorilor și părinților, pe edu.ro/anti_violenta. Informarea consecventă a elevilor, profesorilor și părinților cu privire la disponibilitatea acestor resurse. Surse de finanțare: Bugetul ME, finanțare externă.
- Realizarea unei cercetări privind fenomenul de violență în unitățile de învățământ preuniversitar, reprezentative la nivel național, o dată la 2 ani; colectarea de date și
informații relevante în vederea analizei și adoptării unor măsuri de sprijin pentru prevenirea, diminuarea și combaterea acestui fenomen, măsuri informate pe bază de dovezi. Perioada 2023-2024, 2024-2025.Sursa de finanțare: Bugetul CNPEE. - Dotarea unităților de învățământ cu sisteme de supraveghere audiovideo. Sursa de finanțare: Bugetul instituțiilor responsabile (AAPL și ME) și fonduri nerambursabile
- Asigurarea pazei și protecției persoanelor, bunurilor și valorilor unităților de învățământ. Sursa de finanțare: Bugetul instituțiilor responsabile (AAPL) și fonduri nerambursabile
- Campanii de conștientizare a rolurilor tuturor persoanelor din unitatea de învățământ (cadre didactice, personal administrativ, elevi) în identificarea timpurie și în combaterea violenței școlare
- Formarea polițiștilor în vederea aplicării Hotărârii Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie de către toate instituțiile implicate. Sursă de finanțare: Bugetul instituției responsabile, IGPR MAI.
- Formarea procurorilor și a judecătorilor în ceea ce privește gestionarea celor mai grave situații de violență împotriva elevilor și personalului școlii, ținând cont de interesul superior al copiilor și dreptul la muncă.
- Măsuri specializate pentru elevii cu comportamente agresive, elevii victime, elevii martori
- Creșterea numărului de consilieri școlari până la atingerea unei norme de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari.
- Participare cadrelor didactice de liceu în activitățile de formare profesională continuă a cadrelor didactice oferite prin Proiectul privind Învățământul Secundar – Romanian Secondary Education Project – ROSE – tematici precum: dezvoltare socio-emoțională (SEL), îmbunătățirea relațiilor profesor – elevi; centrarea pe elev, centrarea pe competențe, incluziune și echitate în predare-învățare evaluare; consilierea școlară și profesională a elevilor – pentru consilieri școlari și profesori diriginți; cultură organizațională și dezvoltare personală – programe pentru directori; comunități de practică pentru dezvoltarea, susținerea și exersarea competențelor dezvoltate prin programele de formare continuă.
Informații de context
Pe 16 martie, secretarul de stat Sorin Ion anunța că Planul național de combatere a violenței școlare este încă în lucru, fără să precizeze când va fi gata. Inițial, planul ar fi trebuit să se aplice deja din luna martie, potrivit Legii Educației, dar a fost extins termenul până pe 31 martie. Însă va rămâne în întârziere pentru că abia vineri, 29 martie a fost pus în dezbatere publică.
E nevoie de o legislație subsecventă pentru punerea în aplicare a acestui plan: două hotărâri de Guvern (HG) și un ordin de ministru. HG-urile ar fi trebuit aprobate în ianuarie și februarie 2024 însă acest lucru nu s-a întâmplat. Doar Ordinul de ministru nr. 6235/2024 privind procedura de management a cazurilor de violență a fost aprobat.
În paralel mai există și Planul naţional privind siguranţa şcolară, combaterea traficului şi consumului de droguri și prevenirea cazurilor de bullying semnat de opt miniștri, pe 5 septembrie 2023, scrie G4Media.ro.
Cazuri despre violența în școli apar tot mai des în spațiul public. Cele mai recente sunt cazul unui elev de clasa a VIII-a din Mureș care a făcut gesturi obscene în clasă și apoi a agresat-o pe dirigintă. În acest caz, directoarea Liceului a spus într-o scrisoare către părinți că elevul nu este prima abatere a acelui elev, și că deși a urmat cadrul legal și a făcut reclamații la poliție și la protecția copilului, elevul i-a spus: “Nu-mi pasă, că și-aşa n-ai ce să-mi faci nici tu, nici poliția”.
După apariția unui alt caz la Școala Nicolae Titulescu din București, Ministerul a cerut participarea tuturor directorilor de școli la sesiuni de formare privind managementul cazurilor de violență, pe 5 martie, ca urmare a cazului de la Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu” din Municipiul București, unde un elev ar fi fost abuzat sexual, în ziua apariției unui amplu raport OCDE pentru autoritățile din învățământul românesc.
Raportul semnalează gradul ridicat de birocrație la care sunt supuși profesorii și directorii și dă drept exemplu obligația acestora din urmă de a aloca cea mai mare parte a timpului unor sarcini precum cunoașterea legislației la zi sau chestiuni procedurale. Toți directorii de școli vor fi formați să știe cum să aplice procedura în cazuri de violență, tot până pe 31 martie.
La Iași de exemplu, directorii de școli au aflat că îmbrâncirea între elevi este considerată o formă ușoară de abuz fizic, poreclirea – abuz emoțional, iar fluierăturile și semnele obscene sunt forme grave de violență în școală, în sesiunea de formare a directorilor de școli din județ.
DOCUMENT Proiectul Planului Național de Combatere a Violenței Școlare:
Foto: © Marmogar | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.