Subiectele primite de elevii de clasa a XII-a luni, la simularea probei scrise de Limba și literatura română, au fost rezolvate de profesoara Genoveva Cerchez pentru Edupedu.ro. Cadrul didactic apreciază că, la subiectul I, întrebările au fost clare și simple și nu ar fi trebuit să pună pe nimeni în dificultate. Textul argumentativ nu ar fi trebuit să ridice probleme, este de părere profesoara.
- Genoveva Cerchez este profesor de limba și literatura română și instructor de dezbateri academice la Colegiul “Mihail Cantacuzino” din Sinaia.
Iată sugestia de rezolvare a cadrului didactic:
„Subiectul I
A Întrebările au fost clare și simple, nu ar fi trebuit să pună pe nimeni în dificultate.
1. Secvența „peste tot” are sensul de „oriunde s-ar fi dus”.
2. Vasile Țițescu, medicul familiei Rebreanu, locuia la Pitești.
3. Lui Rebreanu îi plăcea să studieze cerul, așa cum reiese din secvența „în nopțile senin studia cărți de astronomie și, cu o lunetă, din pridvorul casei, studia stelele pe cer.”
4. Rebreanu trebuie să împrumute bani de la bancă pentru a termina lucrul la casa care avea să devină reședința sa de la țară și care avea nevoie de reparații și modernizări.
5. Rebreanu era un om modest. În ciuda celebrității pe care i-au adus-o romanele, deși era membru al Academiei Române și un om citit, care nu înceta să se cultive, atunci când vorbea cu cineva nu aducea niciodată în discuție aceste realizări, fiind mai bucuros să asculte. Era, în plus, un om plăcut, care se bucura de conversații și de glumele spuse de ceilalți.
B. Textul argumentativ nu ar fi trebuit să ridice probleme. Ipoteza pe care ar fi putut elevii să o susțină nu putea fi decât una dintre acestea:
- Mediul de lucru influențează succesul.
- Mediul de lucru nu influențează succesul.
- Uneori, mediul de lucru influențează succesul, alteori nu./Mediul de lucru influențează succesul, dar acesta e condiționat și de alți factori.
Apoi ar fi trebuit să susțină această ipoteză, unul dintre argumente trebuind, obligatoriu, să facă referire la text (faptul că Rebreanu a avut nevoie de confortul reședinței sale de la țară pentru a putea crea în liniște marile sale capodopere). Celălalt argument ar fi trebuit să arate că mai sunt și alți factori care influențează succesul și să dea exemple, preferabil din viețile unor personalități.
Subiectul II
Textul poetic al lui Arghezi abordează tema creației (este deci o artă poetică), dar și tema iubirii, amândouă pierdute. Apariția iluzorie a iubitei care străbate cerurile pentru a alina plânsul poetului e semnul unei iubiri pierdute, în timp ce epitetul „imnului mort” dă mărturie despre un act creator eșuat. Metafora „din coarda ruptă ce-am întins” pare să explice motivul eșecului creator – intensitatea stărilor provocate de temele pe care poetul încearcă să le transfigureze în poeziile sale (natura tulburată, iubirea pierdută, trecutul plin de suferință) a făcut să se rupă coarda prea întinsă a harfei sau a viorii, acestea, la rândul lor, fiind motive literare ale actului creator în creația argheziană și universală.
Subiectul III – real
Caracterizarea personajului principal dintr-un basm trebuie să pornească de la una dintre diferențele majore dintre basmul popular și cel cult: basmul cult, fiind fixat în formă scrisă de un autor cunoscut, are tendința de a conferi o notă de realism tuturor aspectelor, de obicei simbolice, ale basmului. Protagonistul care, în basmele populare are, de obicei, una sau două trăsături de caracter (curajul, bunătatea), în basmul cult capătă un portret complex și este urmărit în evoluție. Harap-Alb se schimbă dintr-un tânăr care uneori e fricos, alteori credul, dar de cele mai multe ori hotărât și curajos, într-un tânăr împărat „cum nu a fost altul mai iubit, mai puternic și mai slăvit”, după cum îi prezice sfânta Duminică. De fapt, sub condeiul lui Creangă, basmul devine mai curând povestea maturizării unui tânăr fiu de crai decât o poveste despre lupta dintre bine și rău, aceasta – tema obișnuită în basmele populare – mutându-se în plan lăuntric: eroul trebuie să se lupte cu temerile, cu necunoașterea și cu lașitățile sale. Din păcate, de cele mai multe ori, caracterizarea lui Harap-Alb, așa cum se regăsește ea în lucrările candidaților, devine o sumă de clișee de receptare. De exemplu, tânărul nu este naiv și credul când acceptă să fie călăuzit de omul spân, pentru că altfel nu ar fi avut cum să iasă din pădurea-labirint, însă poate fi considerat naiv când îl crede și intră în fântână.
Subiectul III – uman
O compunere în care se urmărește relația dintre două personaje nu ar trebui să fie dificilă pentru elevii de la profilul uman. Cea mai previzibilă alegere era felul în care relaționează fiul cel mic al craiului cu Spânul, care e mult mai nuanțată decât este, în basmele populare, relația dintre erou și antagonist sau răufăcător. Cred că ar fi important de menționat că, spre deosebire de basmele populare, în care punctul culminant este lupta dintre cei doi, în acest text nu există această scenă, semn că spânul e, mai curând, un pedagog (sau chiar mistagog, pentru cei care se încumetă la o interpretare ezoterică a textului) neîndurător, dar fără de care evoluția eroului nu ar fi la fel. Adevărata luptă se dă pe plan lăuntric, ceea ce anunță însuși numele personajului care dă titlul basmului.
Și la real și la uman, este de evitat tendința de a povesti subiectul textului. E necesar să se relateze doar secvențe în sprijinul unor afirmații formulate despre personaj sau relația dintre personaje.”
Foto: © Andreaobzerova | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.