Ponderea mare a subiectelor de tip grilă la Evaluarea Națională este criticată de profesorul de matematică Sorin Haiduc. „Tipul de subiect pentru Evaluarea Națională este extrem de nociv pentru pregătirea matematică. Este inadmisibil să mergi până la nota 7 cu subiecte de tip grilă, prin care evaluez poate mai mult norocul decât competențele”, a declarat profesorul Sorin Haiduc, în cadrul unei dezbateri organizate miercuri, 3 aprilie, de Casa Corpului Didactic Galați și de Proiectul MERITO.
„Cu siguranță raționamentul matematic sau gândirea matematică nu este evaluată în niciun fel” prin subiectele de tip grilă care au o pondere de două treimi din totalul itemilor de la examenul susținut de absolvenții claselor a VIII-a, a adăugat Sorin Haiduc.
Director al Colegiului Național „Preparandia – Dimitrie Ţichindeal” din Arad, Haiduc a declarat că apreciază faptul „că această corectare s-a făcut digitalizat, pentru că este un instrument extraordinar de util. Noi acum avem posibilitatea să vedem ce se întâmplă la nivel de item, lucru care nu se putea întâmpla până acum. Deci, din punctul nostru de vedere, al profesorilor, este un instrument fantastic [digitizarea lucrărilor de examen și corectarea lor online, care a fost aplicată în premieră la nivel național la simularea Evaluării Naționale și la simularea Bacalaureatului 2024, urmând a se aplica în vară și la examenele propriu-zise – N.Red]”.
Profesorul de matematică a relatat în cadrul dezbaterii Merito axate pe rezultatele obținute de liceeni la simularea Bacalaureatului că a întrebat 76 de elevi cum au perceput simularea, iar liceenii au văzut acum pentru prima dată „exact diferențele dintre notările corectorilor și pentru ei a fost ceva șocant să vadă că între corectori pot să fie diferențe și de 3 puncte. Și este chiar un pic șocant pentru un copil ca aceeași lucrare să fie notată la o asemenea diferență. Din punctul meu de vedere, pentru matematică, consider că și 1 punct diferență între cei doi corectori este foarte mult”.
„În cei mulți ani în care am fost corector, de mulți ani sunt corector la Bacalaureat, niciodată nu am lăsat o diferență mai mare de 50 de sutimi. Pentru că am avut posibilitatea, pe care o știm cu toții, de confruntare a celor două lucrări. Acum statistic vorbind din 100 de lucrări, cu siguranță vor apărea 20-25% în care diferențele sunt semnificative. În momentul în care cei doi corectori se pot confrunta, ei se pun de acord și o astfel de discuție eu consider că este extrem de utilă și nu mai lasă loc de astfel de situații de mare exagerare”, a subliniat profesorul.
Amintim că și fostul secretar de stat din Educație Mihaela Popa a făcut apel public la conducerea Ministerului Educației să modifice subiectele de examen la clasa a VIII-a, astfel încât ponderea subiectelor de tip grilă să fie scăzută. „Două treimi dintre problemele de la Evaluarea Națională au răspunsuri în sistem grilă”, în condițiile în care la Bacalaureat nu există nicio întrebare de tip grilă, a atras atenția Mihaela Popa în urmă cu o săptămână.
„Propun Ministerului Educației ca doar o treime dintre problemele propuse să fie cu rezolvate tip grilă, pentru a putea vedea clar cunoștințele și competențele acumulate de elevi”, transmite fostul secretar de stat din Minister. „La Bacalaureat nu este grilă, iar la cei mici, acolo unde trebuie să vedem cât au reușit să asimileze în 8 ani, nu vedem nimic din rezolvare în două treimi din examinare, în afară de albă sau neagră“, susține Mihaela Popa.
Aceasta a atras atenția și că Ministerul Educației a decis să accepte o diferență de 1 punct în notarea acordată de către cei doi profesori corectori, apreciată ca fiind o abatere „foarte largă”, având în vedere că există un singur subiect care nu este grilă, la care elevii pot obține 3 puncte. Un punct diferență înseamnă o treime din nota la cel mai dificil subiect de examen (sursa și detalii).