Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, spune că profesorii care au acordat punctaje diferite mari la corectarea lucrărilor de la simulările examenele naționale vor fi ajutați “pentru a-și îmbunătăți competențele de evaluator”. Declarația secretarului de stat vine după ce directorul unui liceu din Timișoara a semnalat faptul că o lucrare notată cu 4.60 la simulare BAC 2024, a fost evaluată cu 7.60 de alt profesor corector, iar situații legate de corectare au fost și la Evaluarea Națională aduse în discuție. Întrebat în emisiunea Info Edu dacă un profesor care a acordat punctaje de acest gen va mai putea corecta la vară lucrările la examenele naționale din vară, Sorin Ion a evitat un răspuns clar.
Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a spus că dacă un profesor a evaluat greșit 10-20 de lucrări din cele 80 pe care le are “vom merge către acel profesor să-l formăm, nu să-i tăiem capul”. Sorin Ion a mai spus și că e foarte important să se evalueze și cum au fost acordate notele, câți profesori au acordat note similare, iar în acest sens Ministerul lucrează deja la liste cu acești profesori care au acordat punctaje cu diferențe mari între aceleași lucrări, “nu pentru a pedepsi, ci pentru a-și îmbunătăți competențele de evaluator”, spune el.
Sorin Ion a evitat să spună clar dacă un profesor evaluator care a dat acum note cu o diferență foarte mare, mai poate corecta la vară, la examenele naționale.
De asemenea, secretarul de stat a precizat că știe “foarte bine unde s-a înregistrat procent foarte mare de erori în evaluare”, dar nu a dat exemple.
Redăm intervenția integrală a secretarului de stat pe acest subiect
Info Edu: Un profesor evaluator, care acum a dat asemenea note cu o diferență foarte mare, mai are ce căuta la vară, la corectare, când examenul are o miză uriașă?
Sorin Ion, secretar de stat: Am fost foarte criticați că la Evaluarea Națională am avut 3 săptămâni (n. red în care am corectat lucrări), și că ce durează atât? Fără să țină cont cei care critică faptul că folosim un sistem nou la Evaluare Națională este totuși, pentru prima dată, n-am avut un experiment asemănător decât pe un județ. Apoi, că se suprapune cu activitatea noastră curentă. Mai mult, la Evaluare Națională, chiar și cu o vacanță, nu pot să obligi oamenii să corecteze în vacanță. Eu aici nu încerc să găsesc circumstanțe greșelilor de tipul celor semnalate, pentru că eu personal am văzut mult mai multe greșeli. Nu uitați că am acces la date și știu foarte bine unde s-a înregistrat procent foarte mare de erori în evaluare să le spunem, și să ne amintim la Evaluarea Națională, procentul lucrărilor care au intrat la a 2-a evaluare a fost de 0,25%. La Limba Română a fost de 11% atenție, de 40 de ori mai mare. Este clar că există o legătură între disciplină, subiect și acuratețea evaluării. La bacalaureat avem 33 de discipline, n-am finalizat pe toate cele 33 de discipline. Vă spuneam că avem o cantitate enormă de date pe care o avem în lucru în acest moment, am început deja să facem analiza. Acum n-o să ne ducem să-l tăiem capete, dacă vom constata că profesorul X din cele 80 de evaluări pe care le-a avut, a greșit, nu știu, 10, 20 sau chiar mai puține, pentru că nu e admisibil, evident că vom merge către acel profesor să-l formăm, nu să-i tăiem capul, pentru că acesta este profesor la clasă. Această analiză este în lucru. La Evaluarea Națională este finalizată. Și acolo avem și liste cu nume și prenume, dar nu pentru a pedepsi, ci pentru a-și îmbunătăți competențele de evaluator. Evaluarea, cel puțin la disciplinele umaniste, cum spunea dl. profesor, este într-adevăr, să zicem mai elastică, mai subiectivă. Depinde foarte mult și de părerile proprii, ale evaluatorului. Nu-i ca la matematică zero-zero și unu e unu. De asta suntem foarte conștienți și, atenție, este important de subliniat că lucrurile acestea acum se văd, nu acum s-au inventat aceste diferențe de notare. Ele existau, dar că pentru că evaluarea se făcea cu hârtie, pe cu hârtie și stiloul și se arhivau niște documente, niciodată nimeni nu putea să stea să transpună acestea date prelucrate. Se vedeau la contestație, dacă se vedeau. Dar să știți că am avut situații și în care diferența a fost mai mare de trei puncte. Am văzut eu. Acolo clar a fost o greșeală de abordare a evaluării, poate chiar tehnică. Pentru că atunci când un profesor dă nota 7 și ceilalți trei profesori dau nota 10, e clar că profesorul care a dat 7 are o problema. Sau invers. Dacă unul dă 7 și ceilalți dau nota 3, se știe foarte clar cine a greșit. În situații de genul acesta analiza trebuie făcută mult mai prudent pentru că ceea ce a spus dl. director sau ce am văzut eu în spațiu public a fost că primele două evaluări au fost foarte diferite. Acum, întrebarea pe care v-o pun: pe care dintre ei îi „pedepsim”?
Info Edu: Ministerul Educației trebuie să decidă.
Sorin Ion, secretar de stat: Evident nu poți să iei o decizie până nu vezi lucrarea. Dacă unul ar fi dat 7, 60 și toți ceilalți 4,50, știam aproape cu certitudine cine a greșit și unde a greșit. Pe când aici analizele și gândiți-vă că noi discutăm aici de sute de mii de lucrări, nu știu dacă n-am trecut de 1.000.000 de evaluări, pentru că numărul de evaluări este cel puțin dublu față de numărul de lucrări și suntem foarte conștienți că este un volum imens de date cu care trebuie să lucrăm.
Informații de context
Ion Ionici, directorul Liceului Jean Louis Calderon din Timișoara, a semnalat, pe pagina de socializare, că sunt diferențe mari între notele date de profesorii care au evaluat lucrarea unui elev de la simularea examenului pentru BAC 2024. Concret, o lucrarea evaluată de 4 cadre didactice a fost astfel notată: „7,60, 4,60, 4,80 și 7,10”, a scris directorul.
Diferențe au fost semnalate și la simularea pentru Evaluarea Națională 2024. Iulius Timar, director Colegiul Național Onisifor, a declarat pentru Antena 3 CNN, în legătură cu evaluarea digitalizată a lucrărilor de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024, că aplicația trebuie îmbunătățită: „Măcar pe partea de grilă să fie aceeași notă la ambii evaluatori”.
Platforma digitalizată a Ministerului Educației prin care au fost corectate lucrările elevilor de clasa a VIII-a la simularea Evaluării Naționale 2024 a permis înregistrarea de punctaje diferite acordate de către cei doi profesori evaluatori la subiectele de tip grilă și a făcut o medie cu o diferență acceptată a notelor de cel mult 1 punct, a declarat pentru Edupedu.ro profesoara de matematică Mihaela Popa.
Amintim, un profesor a avut de corectat, de regulă, 50 de lucrări de la simulările pentru Evaluarea Națională (EN VIII) și Bac 2024, inclusiv de acasă, a prevăzut procedura Ministerului Educației. Lucrările au fost scanate și încărcate pe platforma destinată evaluării digitalizate, conform sursei citate. În practică, numărul a ajuns și la 70-80 de lucrări, potrivit surselor Edupedu.ro, iar mulți profesori s-au plâns de timpul prea scurt.
În plus, corectarea la simulare nu a fost plătită, cum va fi cea de la examenele naționale din vară.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Edupedu.ro că profesorii care evaluează lucrările de la simularea examenului de Bacalaureat au un număr mare de lucrări și timpul este scurt: „Am primit sesizări în partea colegilor noștri vizavi de numărul de lucrări care le revin pe fiecare disciplină de examen”.
Aceasta a mai spus că Ministerul Educației „ar trebui să țină cont și de solicitările noastre, în numele colegilor noștri, de a se plăti participarea și la aceste simulări”. Liderul sindical a precizat că numărul mare de lucrări care trebuie să fie evaluate este o consecință a faptului că sunt puțini profesori corectori și „ajungem într-o situație oarecum de impas”.
Este a doua sesiune de corectare digitalizată a unor lucrări la nivel național, după simularea Evaluării Naționale de acum aproape o lună. Rezultatele simulării EN VIII 2024 centralizate la nivel național au arătat că peste 135.000 de elevi de clasa a VIII-a nu au obținut nota 7 la Matematică și că trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris la simularea Evaluării Naționale rezumatul cerut nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuației în textul scris de ei.
„Ce efort ar fi făcut ministerul dacă aloca 2 euro pe lucrare, să spunem, și plătea și simulările? Erau 800.000, cel mult 1.000.000 euro”, a spus Florin Tudose, profesor de logică, filozofie și sociologie la Liceul Teoretic Benjamin Franklin din București, într-o intervenție la TVR Info.