Secretarul de stat Sorin Ion a declarat că Evaluarea Națională nu ar trebui să includă doar probele la Limba română și Matematică, ci la mai multe discipline. Susținerea examenului în acest mod ar aduce în prim plan informațiile pe care elevii le primesc la clasă, reducând „presiunea pe meditații”, a subliniat el într-un podcast pentru Partida Romilor.
- De precizat că Sorin Ion a făcut aceste declarații în calitate de profesor, făcând „abstracție de poziția de secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării”, poziție pe care o deține 6 ani.
„Ar trebui, la un moment dat, să ajungem la un examen de final de ciclu la mai multe discipline”, a afirmat Sorin Ion, motivând că testarea cunoștințelor pe care elevii le au la Limba română și Matematică reprezintă unul dintre motivele pentru care România are rezultate slabe la testările internaționale.
Susținerea Evaluării Naționale la mai multe discipline ar putea „reduce presiunea pe meditații”, a mai spus acesta: „Când ai examen la Română și la Matematică, poți și este realist să te pregătești suplimentar acasă, cu bani pentru asta. Dacă îi dai examen la 10 discipline, lucrul ăsta ar deveni imposibil și atunci ar fi mult mai relevant ceea ce înveți la școală și s-ar face mult mai ușor”.
Faptul că elevii sunt repartizați la liceu în funcție de notele obținute la acest examen este motivul pentru care Evaluarea Națională este supusă unei „presiuni extrem de mari”, susține el.
„Un mod de admitere ideal, pe care nu știu cât de repede am putea să-l avem, este să susții un examen la mai multe discipline, iar la liceu, dacă păstrăm examenul de final de ciclu ca și criteriu de ierarhizare pentru admiterea la liceu, notele să aibă pondere în funcție de specializare la care vrei să mergi”, a explicat Sorin Ion.
De exemplu, un elev care dorește să se înscrise la profilul Matematică-informatică va susține examenul la Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Limba română și o limbă străină. În calcularea mediei de admitere, notele obținute la disciplinele realiste vor cântări mai mult. Acesta ar fi un examen de admitere „mai degrabă mai orientat către profilul elevului”, a completat acesta.
Amintim că, în mai 2023, Sorin Ion declara că evaluarea de la finalul clasei a VIII-a „și-a pierdut sensul” și a dus la „derapaje în sistem”: „Ea a fost folosită ca element de ierarhizare a copiilor în mod artificial. Nu ăsta era sensul ei inițial. Sensul inițial era să faci atât o analiză de sistem, cât și analiză de a măsura achizițiile, competențele elevului, cum ne place să ne exprimăm acum, la un moment intermediar în parcursul lui școlar”.
Două luni mai târziu a fost promulgată Legea învățământului preuniversitar, legea 198/2023, care păstrează Evaluarea Națională la Limba română și Matematică. Sorin Ion nu a criticat proiectul Ligiei Deca, ci a susținut-o pe fosta ministră.
Anul trecut, acesta a afirmat că Limba română și Matematica au devenit cele mai importante discipline, „din motive de adaptare la sistem, pentru că la clasa a VIII-a susținem Evaluarea Națională, pentru că la bacalaureat pentru o mare parte din copiii noștri, din absolvenții noștri reprezintă probe de examen”.
- „Într-adevăr, în situația ideală, toate (disciplinele – n.red) sunt la fel de importante. În realitate, fără să vrem – și formal, și nonformal – facem niște ierarhizări”, a punctat el.
Sorin Ion este de peste două decenii în funcții de conducere în sistemul educațional și administrativ. Membru PNL, și-a început parcursul managerial ca director de școală în 2004, ulterior conducând un liceu tehnologic, apoi ocupând funcția de inspector școlar de specialitate pentru matematică și, ulterior, inspector școlar general al județului Dâmbovița. Din noiembrie 2020 este secretar de stat în Ministerul Educației, funcție pe care o ocupă de aproape 6 ani, traversând mai multe mandate ministeriale sub miniștrii Monica Anisie, Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca, Daniel David și Mihai Dimian, toți susținuți de PNL. În această perioadă, a avut un rol direct în elaborarea, coordonarea și implementarea unor politici publice majore în educație, inclusiv legislație, metodologii, proceduri administrative și reforme curriculare. Ca secretar de stat responsabil de învățământul preuniversitar, coordonează activitatea inspectoratelor școlare din țară și gestionează relația instituțională dintre minister și unitățile de învățământ. De asemenea, a fost implicat în proiecte naționale și europene din domeniul educației și a avut responsabilități în zona finanțării sistemului și a organizării rețelei școlare.
Redăm declarațiile integrale ale lui Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării
Moderator: Cât de obiectiv poate fi examenul acesta de Evaluare Națională, în condițiile în care copiii susțin doar două probe, Română și Matematică, în raport, pe de o parte cu parcursul lor educațional din gimnaziu – și aici mă refer și la faptul că, în anii trecuți, în ponderea mediei de admitere se lua în calcul și media claselor V-VIII, chiar dacă conta doar 20% sau mai puțin. Pe de altă parte, legat și de faptul că elevii din clasa a V-a și până în clasa a VIII-a studiază o serie de discipline printre care și Fizică și Geografie și Istorie. Și totuși ei nu sunt evaluați sub nicio formă la examenul care asigură trecerea de la gimnaziu la liceu.
Mai apare corelat încă o întrebare: oare părinții acestor copii nu sunt cumva motivați să-și îndrepte copiii spre a învăța mult mai bine disciplinele la care susține valoarea, respectiv matematică și română, în detrimentul altor discipline, doar pentru a fi siguri că respectivii copii vor obține o notă mai mai bună la evaluare?
Sorin Ion: Întrebarea conține și răspunsul. Pentru că ai spus să fac abstracție de poziția de secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, pot să răspund că ar trebui să ajungem la un moment dat și sper că nu foarte târziu și la o formă de evaluare mai complexă decât Limba română și Matematică. Și am să-ți dau și argumente. Din păcate, în momentul de față, în legea 198/2023, evaluarea a rămas tot Limba română și Matematică. Am am modificat substanțial examenul de Bacalaureat.
Acolo știm că generația care începe la toamnă liceul începe pe planuri-cadru noi, programe noi discipline noi. Acolo lucrurile s-au reglat. Personal, cred că și la gimnaziu trebuie să se întâmple astea din mai multe motive. Unu, se creează o separație artificială între discipline importante și discipline mai puțin importante. Eu am mai spus asta o dată în public și am fost foarte criticat, dar nu pentru că le socotesc eu discipline mai importante sau mai puțin importante sau pentru că sunt eu profesor la una din cele două discipline importante, respectiv de Matematică. Dar realitatea asta este: că cele două discipline pun presiune mare pe copii, pun presiune mare pe familie, pe profesorii de disciplinele respective și se creează, din punctul ăsta de vedere, o inechitate.
Doi, ne tot mirăm că obținem rezultate proaste la testele internaționale, care nu seamănă cu testele noastre. Asta ar putea fi o explicație, că ne concentrăm activitatea pe două discipline. Dar mai e o problemă importantă pe care lumea poate n-o sesizează: faptul că Evaluarea Națională are dublu sens. E evaluare de ciclul de învățământ, dar rolul ei fundamental este, de fapt, ierarhizarea pentru admiterea la liceu. Cât timp vom avea acest sistem, presiunea acest examen este extrem de mare.
Moderator: Și care ar fi soluția? Adică n-ar trebui să se ierarhizeze?
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Ba da, dar nu doar la două discipline. Într-o țară ideală, n-ar trebui să facem astfel de ierarhizări, pentru că toate liceele ar trebui să fie egale ca valoare.
Moderator: Adică să susțină fiecare elev admiterea cum am susținut-o eu?
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Nu. Să știi că repartizarea computerizată, paradoxal și cât ea de criticată, este mai corectă decât examenul de admitere la fiecare liceu. Am să dau și un exemplu foarte simplu: eu sunt un elev foarte bun, Am media 10, mă duc și dau examenul de liceu la Colegiul Național „Sf. Sava” și o să iau o medie foarte bună, 9,80. Și nu intru.
Întrebarea este: care este alternativa? Unde voi merge? Voi merge acolo unde rămân locuri. Și atunci de la un liceu de top – problema e că n-ar trebui să existe licee de top și licee slabe – o să ajung fix la extrema cealaltă. Pe când sistemul de repartizare computerizată te duce la următorul liceu ca valoare sau la următorul sau la următorul, că, prin alunecare, te duci acolo unde îți este locul în ierarhie.
Revenind la întrebarea fundamentală, ar trebui, la un moment dat, să ajungem la un examen de final de ciclu la mai multe discipline. Asta ar mai avea un efect: poate că ar mai reduce presiunea pe meditații. Când ai examen la Română și la Matematică, poți și este realist să te pregătești suplimentar acasă, cu bani pentru asta. Dacă îi dai examen la 10 discipline, lucrul ăsta ar deveni imposibil și atunci ar fi mult mai relevant ceea ce înveți la școală și s-ar face mult mai ușor.
Un mod de admitere ideal, pe care nu știu cât de repede am putea să-l avem, este să susții un examen la mai multe discipline, iar la liceu, dacă păstrăm examenul de final de ciclu ca și criteriu de ierarhizare pentru admiterea la liceu, notele să aibă pondere în funcție de specializare la care vrei să mergi. Vrei să mergi la Matematică-informatică, dai examen la Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Limba română, limbă străină și atunci ponderile disciplinelor de tip realist să fie mai mari, pentru că mergi la Matematică-informatică, dar la alt liceu să fie invers și să aibă pondere mai mare Limba română. Asta cred eu că ar fi un mod ideal. Ar fi mai degrabă mai orientat către profilul elevului.
Moderator: Evaluarea actuală, trebuie spus, vizează mai curând redarea unor șabloane.
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Este și nu este. Să știi că mai degrabă la Matematică decât la Limba română. La limba română toată lumea spune că înveți comentarii pe de rost. Ei bine, multă lume n-are curiozitatea să vadă și subiectele în sine, care nu mai sunt deloc așa. E text la prima vedere, este încurajată exprimarea opiniilor personale. S-a mai redus șablonizarea și la Limba română. La Matematică, lucrul ăsta este un pic mai complicat. Totuși, e o știință destul de exactă, dar aici e un subiect în sine, pentru că noi nu facem din toți copiii nici matematicieni și nici viitori profesori. Ei nu învață Matematica ca scop în sine.