Sorin Ion, Ministerul Educației: Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a și-a cam pierdut sensul. În fiecare an, în mediul educațional, aud „admiterea era bună, că noi am dat admitere pe vremea noastră“

37.847 de vizualizări
Sprin Ion - Inspecțiile pentru Titularizare
Foto: INQUAM Photos / George Călin
Secretarul de stat în Ministerul Educației Sorin Ion a spus în comisia de învățământ din Senat, vineri, că Evaluarea Națională și-a pierdut din sens și asta a dus la “derapaje în sistem”. El a spus: “Sensul inițial era să faci atât o analiză de sistem, cât și analiză de a măsura achizițiile, competențele elevului, cum ne place să ne exprimăm acum, la un moment intermediar în parcursul lui școlar. Și-a pierdut sensul și asta a dus la multe derapaje în sistem, pentru că la un moment dat nu mai învățăm decât la limba română și la matematică”, a mai spus Sorin Ion în argumentația sa pentru introducerea examenului suplimentar de admitere la liceu, pentru 50% dintre locuri.
  • Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul sa susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
  • Anul acesta Evaluarea Națională începe pe 19 iunie. Vezi calendarul întreg la finalul articolului.

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a explicat în comisia de învățământ că rolul Evaluării Naționale “și-a pierdut sensul”, subliniind că în mediul educațional se vorbește despre faptul că „admiterea era bună, pe vremea noastră”.

“Evaluarea Națională și-a cam pierdut sensul. Ea a fost folosită ca element de ierarhizare a copiilor în mod artificial. Nu ăsta era sensul ei inițial. Sensul inițial era să faci atât o analiză de sistem, cât și analiză de a măsura achizițiile, competențele elevului, cum ne place să ne exprimăm acum, la un moment intermediar în parcursul lui școlar. Și-a pierdut sensul și asta a dus la multe derapaje în sistem, pentru că la un moment dat nu mai învățăm decât la limba română și la matematică. Pentru că dacă luăm media claselor V-VIII în calcul la admitere, atunci apare goana după note și presiunea pe profesor pentru note. Dacă nu o luăm, apare riscul ca starea mea în ziua examenului să-mi influențeze următorii 4 ani. Și nu uitați că să schimbi profilul nu e atât de ușor precum pare la liceu, în clasa a 9-a este interzis transferul.

În anii următori depinde din nou de medie ca să poți să te transferi. Deci, încă o dată, Ministerul Educației, prin această măsură (n. red. introducerea admiterii suplimentare), consideră că practic deschide puțin opțiunile, dă posibilități suplimentare copilului. Și încă o dată nu e obligatoriu, așa cum încearcă să se inoculeze în opinia publică, să dăm examenul de admitere. Si încă un lucru: în fiecare an, după rezultatele evaluării naționale, cel puțin acolo unde mă informez eu și mă informez în general în mediul educațional, pentru că asta este, cum se spune, bula în care trăiesc, aud în fiecare an: ‘bine era să revenim la admitere. Admiterea era bună, că noi am dat admitere pe vremea noastră'”, a spus Sorin Ion.

Informații despre Evaluarea Națională

Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul sa susțină examenul fără taxă.

Evaluarea Națională o dau elevii la finalul clasei a VIII-a din anul 2003-2004. Anterior, în 1999 elevii au susținut examenul de capacitate la finalul clasei a VIII-a și examen de admitere la liceu. Apoi din anul 2000, admiterea la liceu s-a făcut doar pe baza rezultatelor de la capacitate, luând în calcul și mediile anilor de gimnaziu.

Repartizarea computerizată a fost introdusă de Ecaterina Andronescu în 2001. Atunci, învățământul era obligatoriu doar până în clasa a VIII-a.

În 2003-2004, elevii de clasa a VIII-a dădeau examen la 3 materii, potrivit ordinului de ministru.

a) Limba şi literatura română – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare;

b) Matematică – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare;

c) Istoria românilor sau Geografia României (la alegere) – test scris, din materia clasei a VIII-a, conform programei de testare.

Treptat la Evaluarea Națională au rămas doar două examene: limba și literatura română și matematică.

Potrivit actualei formă a legii educației, legea nr. 1/ 2001, elevii de clasa a VIII-a ar trebui să susțină Evaluarea Națională la 6 discipline, însă prevederea nu s-a aplicat niciodată până acum, pentru că nu s-a predat transdisciplinar, așa cum prevede tot legea nr. 1.

La art. 74 alin. (5) scrie că „La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naționale, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor absolvenţilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:

a) o probă scrisă la limba şi literatura română;
b) o probă scrisă la limba maternă;
c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe;
d) o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională;
e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului;
f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.”

Această formă a Evaluării Naționale nu a fost niciodată aplicată și este prorogată pentru încă 4 ani, prin această propunere de modificare a articolului 361, alineatul (3), litera b), rămânând în vigoare Evaluarea Națională actuală, cea la Română și Matematică.

În 2016, prin Ordonanță de Urgență, Guvernul a stabilit că „evaluarea națională organizată la finalul clasei a VIII-a se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2017-2018”, aceștia sunt acum în clasa a VII-a și ar urma să susțină anul viitor Evaluarea Națională.

Informații de context

În noul proiect al legii Educației, generația care intră în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, ar fi cea care ar urma să dea Evaluare Națională la limba și literatura română și matematică, la fel ca în prezent, însă cu un examen de admitere suplimentar organizat pentru 50% dintre locuri la licee, dacă proiectele legilor trec de Parlament până în toamnă.

Amintim că Legile educației vor trece prin Senat în doar 11 zile, cu vot final pe 22 mai, spune vicepreședintelele Senatului, Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației.

Introducerea examenului de admitere la liceu, pe lângă Evaluarea Națională, pentru 50% dintre locuri, a fost votată vineri și de senatorii din comisia de învățământ. Senatorii prezenți și reprezentantul ministerul Educației nu au adus studii sau argumente. “Acel 50% cum a fost el decis de Camera Deputaților, care e legiuitor și nu pot să dau studii pentru cei 50%”, a spus Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației. 

Inițial în prima variantă a legii Cîmpeanu, din vara lui 2022, examenul s-ar fi dat doar în cazul colegiilor și pentru 90% dintre locuri. Apoi procentul a fost modificat la 80%, scăzând apoi la 60 % în forma Ligiei Deca, adoptată de Guvern.

Amintim că Ministerul Educației, care se pregătește acum să implementeze „reforma” admiterii la liceu prin introducerea unui examen suplimentar pentru elevii de clasa a VIII-a, a justificat renunțarea la admiterea la liceu în anul 2000 și păstrarea evaluării – care la vremea respectivă se numea „capacitate” – prin faptul că ar fi “o supunere a elevului la eforturi suplimentare, nejustificate din punct de vedere pedagogic”.

Explicația renunțării la concursul de admitere la liceu prin examinare apare în preambulul Ordinului ministrului Educației nr. 4.624 din 6 octombrie 1999, privind regulamentul de admitere în școli profesionale și licee în anul 2000.

Calendarul Evaluării Naționale 2023

Elevii de clasa a VIII-a încheie cursurile pe 9 iunie. Înscrierea candidaților se face automat de către secretariatele școlilor în perioada 6 – 9 iunie. Primele rezultate s-ar afișa pe 28 iunie, iar cele finale, de după contestații, pe 4 iulie 2023.

Calendarul probelor și rezultatelor de la Evaluarea Națională 2023 este următorul:

  • 6 – 9 iunie 2023: Înscrierea la evaluarea națională
  • 9 iunie 2023: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
  • 19 iunie 2023: Limba și literatura română – probă scrisă
  • 21 iunie 2023: Matematica – probă scrisă
  • 22 iunie 2023: Limba și literatura maternă – probă scrisă
  • 28 iunie 2023 (până la ora 14:00): Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor
  • 28 iunie 2023 (ora 16:00 – ora 19:00) – 29 iunie 2023 (ora 8:00 – ora 12:00): Depunerea contestațiilor
  • 29 iunie – 4 iulie 2023: Soluționarea contestațiilor
  • 4 iulie 2023: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

Foto: © Wave Break Media Ltd | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
DOCUMENT De ce a eliminat Ministerul Educației, în anul 2000, examenul de admitere la liceu, testare pe care astăzi o vrea înapoi: este „o repetare inutilă a examenului de Capacitate și o supunere a elevului la eforturi suplimentare, nejustificate din punct de vedere pedagogic”
Elevii care intră în clasa a V-a la toamnă ar da Evaluarea Națională în 2027 cu 6 probe, dintre care una de matematică și științe, transdisciplinară – proiect de prorogare „urgentă” a aplicării EN din Legea 1/2011, care poate produce confuzie printre profesori, părinți și elevi
Președintele Federației Părinților, Iulian Cristache: Nu suntem de acord cu admiterea la liceu, noul procent de 60% din locuri e chiar mai rău
Eliminarea examenului de admitere la liceu din proiectul de lege a Educației, cerută de Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Părinților

24 comments
  1. O nulitate ridicata la putere ramane tot o nulitate – cam asa l-as caracteriza eu pe acest personaj.
    Daca scoti evaluarea nationala si dai admitere la liceu, nu tot 2 materii dai?
    Eu am dat admitere la liceu, copiii mei au dat evaluare nationala; avand de a face cu ambele, ma pot pronunta ca evaluarea nationala ofera egalitate de sanse, desigur ca ar putea fi imbunatatita cu un grad de dificultate progresiv…

  2. Reduceti materile lasati cele mai de baza bieti copi de ani de zile nu mai fac fata cu atatea materi invatati domnule ministru cu parlamentari la atatea materi inloc sa mai scoateti tot introduceti (Sau vreti o tara de copii analfabeti faceti ca si cu covidul ne orociti copii) Sa li de predea ce e mai de baza ce le foloseste la serviciul la care vor merge.sa se puna baza cat decat care vor limba engleza care lsa le foloseasca in servici a aleaga ce vor sa invete.

  3. Un mincinos de cea mai joasa speță, se transfera in draci in clasa 9a!
    La liceele de top, din 28 de elevi admiși/ clasa, cf legii, ajung 32 pana in decembrie și 35 până în vară! Criteriul de transfer: media clasei a 8a.
    EN este foarte corecta că principiu și ea poate deveni mult mai eficienta daca ar rezolva mici probleme:
    -Dificultatea scăzută a subiectelor, mai ales la mate,face că orice elev mediocru sa poata lua nota 9, astfel că liceele bune se trezesc inundate de asemenea elevi, multi “picați pe subiect” la romana;
    – Diferențierea la medii egale, indiferent de profil, se face în funcție de limba Romana. Astfel că la mate info ajung copii cu 6-7 la mate ( deh, sa se laude babacii că odrasla este la mate-info), iar cei cu 9&10 ajung la uman, maxim științe. Este importanta romana, dar evaluare are o problema: 2/3 din nota are la baza factori subiectivi, cu grile orientative și adesea un elev de 9 ia 7 sau 8 pentru că profesorul de la corectare nu înțelege sau are alte idei;
    Daca nu vreți ” goana după note” ( cota de 20% era o abordare rezonabilă, dar o puteai cobori la 15% sau 10%), atunci mai puneți 2-4 materii la EN, una la științe și alta la uman;

  4. De 30 de ani se fuge ca dracu de tămâie, când vine vorba de competiție. Am ajuns să vedem oameni cu masterat cum scriu cu litere de tipar. În mod normal, ăștia , în timpul comunismului nu erau mai mult decât strungari sau lăcătuși mecanici, cu școală profesională. Acum cu o “sorbonică” și un masterat ii vedem prin magistratură la salarii colosale. Numai școala generală ar trebui să fie obligatorie. Începând cu liceul concurența trebuie să-și spună cuvântul. Și dacă există bani de concedii prin Grecia și Bulgaria, trebuie să existe bani și pentru a-ți medita copilului să între la liceu și la facultate. Nu ne mai permitem să scoatem generații de ratați doar pentru a avea profesorii de lucru. Totul trebuie calibrat la cerințele economiei românești și școala gratuită medie sau superioară trebuie să includă și un contract de muncă ulterior, obligatoriu. (doar pentru învățământul gratuit de stat). Altfel vom vorbi și peste alți 30 de ani cum ne pleacă medicii în afară, școliți pe banii statului.

    1. De când sunt meditațiile gratis? Și în momentul în care fii-miu învață la pregătitoare că rațele și gâștele nu sunt păsări, mai contează că învățământul de stat e “gratuit”? Și dacă tot trebuie să-mi învăț copilul tot, de mai trebuie să-l duc obligatoriu la școală? Doar ca să am ce să-l dezvăț? Nu credeți că mai bine ar trebui să actualizați cunoștințele tuturor cadrelor didactice la realitățile din ziua de azi și apoi să ne cereți să ne medităm copiii. În momentul ăsta aruncăm cu banii pe fereastră, pentru că majoritatea cadrelor didactice nu știu pe ce lume sunt. Iar faptul că spuneți că învățământul e gratuit e o glumă. Nu a fost niciodată, și astfel de-aia statul nu poate pretinde să rămână copiii în țară.

  5. Evaluarea nationala data in prezent, are o problema: nu departajeaza corect! Subiectele sunt prea usoare! Sunt elevi care intra la colegii nationale si ei nu stapanesc bine nici regulile de calcul cu fractii sau puteri, dupa cum arata testul initial! De aceea ar fi bun un examen suplimentar! Iar examenul care se propune, sa fie cu subiecte tot de la minister, nu facute in licee si astfel nu mai putem vorbi de pile sau meditatii! Cei care tipa vor mediocritate… Dai EN, dar daca vrei mate info la un liceu bun dai si examenul suplimentar . Eu de ex am dat in 1999 si nu mi s-a parut o corvoada ci o placere, ca se vor duce doar elevii capabili . Vreti sa fie totul usor, facil…dar sa se faca si performanta! Nu se poate!

  6. Alt înțelept… Se si contrazice singur, de fapt emite o înlănțuire de propoziții fără rost. Spune ca o sa ajungem sa învățăm doar la mate și romana, ca e mai buna admiterea ca pe vremea lui…. de parca admiterea înseamnă mai multe obiecte. EN avea meritul ca evalua unitar copiii, care ulterior erau repartizati corect în funcție de opțiuni… Probabil ca tocmai corectitudinea îi deranjează… nu mai ajungeau loazele politicienilor asa de ușor la liceele bune. Admiterea la fiecare liceu e mai ușor de trucat…. doar toate liceele bune sunt politizate.

  7. În fiecare zi mai apare câte un personaj cu câte o idee!Eu cred că e bine să se dea examen la toate disciplinele !!!!Ce sunt aceşti copii?Vă bateți joc de ei?Şi aşa în mediul rural de abia reuşesc să meargă la şcoală!Hello!Coborâți din birourile voastre calde la realitatea din teren!Lăsați Evaluarea Națională aşa cum este!Nu mai inventați peste noapte bazaconii!La colegii oricum intră elevii cu cele mai mari medii din județ!!!!Ați zăpăcit pe toată lumea!!!!Mai lăsați-ne!Ne-am săturat de “SPECIALIŞTI ÎN EDUCAŢIE”!!!

  8. Organizati treapta 1-dacă aveți curajul- asa cum era pe profile matematică informatică/ fizică, uman , stiinte sociale , chimie biologie, industrial pe profile si veți vedea in ce hal este Romănia ” educată”! Chiar nu vedeti că noi in loc să progresăm ne ducem in jos? ( mi-a fost frică să scriu regresăm..:)).Nu avem o directie , un plan coerent multianual de dezvoltare a invățămăntului.Aveam mai multe asteptări de la Meditatorul Național dar ca in toate ….liniște.Dacă in domeniul in care a profesat nu a miscat nimic asta spune multe; foarte multe…

  9. Admiterea în liceu a fost și ar fi cea mai mare nenorocire!!! Ganditi-va la injustețea acestei abordări de care au suferit generații. Un copil aflat sub linie este un copil condamnat. Nu mai are decât șansa de a se muta ulterior, iar acest lucru e dificil și presupune un mecanism corupt.

    Evaluarea națională are probleme pentru că nu este făcută complet. Ar trebui sa fie un examen interdisciplinar, nu doar la 6 ci la majoritatea materiilor, cu întrebări combinate desfășurat în 1 sau 2 sesiuni de 2-3 ore in 2-3 zile. Și desigur nu doar la matematica și romana. Ne pasa și de istorie, geografie, etc.. Gimnaziul este despre cultura general, nu despre examen de admiere. Admiterea în liceu nu ar ține cont de ele oricum.

    Admiterea în liceu va aduce problem veche a Meditațiilor cu profesorii ce predau in acele licee/colegii. Adică Spaga, că sa nu ne ferim de termeni. Ar fi o nenorocire.

    Am rugămintea domnule secretar de stat să tratați problema in profunzime și cu multă înțelepciune, caci aceste măsuri și schimbări afectează generații, nu sunt un lucru de joaca și nu ar trebui sa primeze niciodată alte interese și obiective educației unei nații puternice.
    Nu în ultimul rând aș dori să opriți modificările legii din scurt. Aplicabilitatea sa fie peste o perioada de 4-5 ani sa nu afecteze ciclul existent căci ne-am saturat de schimbări peste noapte în educație.

  10. N-am sa inteleg niciodata cum de peste 30 de ani tot se incearca sa reinventeze apa calda, sa se descopere gaura din covrig…
    Oare de ce liceele sau colegiile din alte tari stiu cum sa-si sorteze elevii si isi pastreaza sistemul de foarte mult timp si nimeni nu mai comenteaza atata ?
    Evident, orice sistem are neajunsurile lui si nu va putea sa multumeasca pe toata lumea, dar nici bataia asta de joc nu e normala !
    Normal ar fi ca in momentul in care copilul incepe clasa zero, atat copilul cat si parintele sa stie exact ce pasi are de urmat pana la ultima clasa de liceu, nu sa fie nevoiti sa-si schimbe strategia de la un an scolar la altul sau de cate ori se schimba ministrul educatiei sau guvernul !
    Chiar nu sunt in stare sa analizeze cum fac altii si sa apoi sa aleaga un sistem folosit cu succes de alte state ?
    Se pune prea mare accent pe niste situatii tip “drobul de sare” si care sunt, in ultima instanta, niste false probleme : ca daca are o zi proasta in ziua examenului, si-a ratat urmatorii 4 ani…ca sistemul cu note pune presiune pe elevi si profesori….etc!
    Si din toata aceasta zvarcolire in cautarea sistemului perfect, ei nu reusesc decat sa mareasca numarul de analfabeti functional de la an la an !

  11. E lipsită de sens pentru că ați mentinut-o cu două probe, deși elevii studiază o grămadă de materii. Cum se evaluează competențele pe care trebuie să le aibă un absolvent de gimnaziu? La toate cursurile de perfectionare ni se “flutură” în față aceste competențe, dar totul e doar formă fără fond, că materializarea lor nu interesează pe nimeni. EN ar fi trebuit să aibă măcar 3 probe (limba română și o limbă străină, științe exacte, științe sociale). Inscrierea la liceu ar fi trebuit condiționată de obținerea notei minim 5 la fiecare probă.
    Cei care au făcut noile legi ale învățământului nu s-au gândit la implicațiile lor pe termen lung, nu au văzut mai departe de lungul nasului.

  12. Ministerul ofera solutii inadecvate. Ori Eval.nat. ori examen de admitere. Dar in paralel dzvoltati scoli profesionale serioase, cwrute de piata muncii. Cu internate, cu biblioteci moderne, sali de sport, cu acces si pentru cei din rural. Ceea ce propune acum este o discriminare pe fata si trafic de influenta pe bani multi.

  13. Of, da ,cine vorbeste! Unul care a facut din bucati facultatea ca nu a fost in starr sa pe acele vremuri la 5 ani, a facut la 3, si ,dupa ani, si-a favut completare de studii cu inca doi. Mai, domnule ministru, cand incepi sa ai in fata ochilor doar trecutul tau pt viitorul copiilir altora, du-te acasa si lasa pe altul care merge in pes cu orezentul. Acel trecut nu se va mai mule in prezent! Asta arata cate idei noi si inovatoare ai, gandire zero!

  14. Un copil sarac care ia 10 la Evaluarea Nationala nota 10 poate sa opteze si sa mearga la orice liceu de top din tara. Acelasi copil nu va merge in veci sa dea un examen scos din palaria unui ministru la un liceu de top, ca acolo se intra pe criterii ”speciale”, pentru ”copii speciali”, a se citi ”cu bani”!

    1. Un loc din JUMĂTATE din locurile de la liceele de top din țară. Unde primii intrați vor fi niște copii de politicieni și polițiști cu bani, care le vor strica orice ștaif ar mai avea liceele alea de top.

      Nici nu vreau să-mi închipui ce bullying va produce sistemul ăsta, mai ceva ca în Coreea de Sud.

  15. Admiterea de atunci avea un singur “avantaj” – nu luai 5, nu intrai la liceu, mergeai la profesionala. Poate asa s-a ajuns sa avem o populatie supra-invatata in 1990. Daca nu aveai capacitate intelectuala ti se ofereau alternative la nivel profesional. Acum e plin de analfabeti functionali, cu 12 clase, inutili societatii, obraznici si periculosi cateodata.
    Dezavantajele admiterii de atunci erau mari – daca picai in vara, erau sanse mari ca avand o medie foarte buna sa nu intri la liceu, pentru ca erau ocupate toate locurile! Repartizarea centralizata a rezolvat acest neajuns. Si mai erau si alte defecte ale admiterii in stilul anilor ’90.

    1. Daca ar fi acum admitere, liceele ar fi goale. Pentru ca in momentul de fata scoala nu e in stare sa-i atraga pe elevi, sa-i motiveze sa invete. Pentru ca a ramas ca pe vremea bunicilor, despre care spune domnul din articol ca “pe vremea mea…”. Pentru ca societatea, tehnologia a evoluat dar scoala nu, din lipsa de bani si interes. Vorbim de note bune? Pai cum poti tu, profesor, care ai luat 6 la examenul de titularizare, sa-mi inveti copilul astfel incat sa fie de nota 10? Cand tu esti de 7, adica nu ai o intelegere superioara a materiei pe care o predai, astfel incat sa poti explica unuia care habar n-are, in 7 moduri, pana intelege unul dintre ele… Treaba astazi e clara: salarii mici, conditii proaste de munca, dotare slaba, deci oamenii care pot mai mult se orienteaza spre alte domenii. Cei care nu au alte variante, se fac profesori. Exista si exceptii, dar din pacate doar asta sunt, exceptii, deci atat de putine incat nu devin regula.

  16. Prostia la putere. Ministerul e condus de dinozauri incompetenti. Asta saracu ii e greu sa se adapteze la prezent. Cum sa poate gandi ceva pentru viitor?
    Nu-i mai bine Dorele sa traiesti in trecut, ca era mai bine atunci. Nu aveai atatea griji. Exista securitatea, partidul si p******. Nu-si batea nimeni capu’ cu altceva.

  17. Atunci luați bre taurul de coarne și în locul EN puneți admitere directă (unde nu-i concurență) ȘI concurs, unde este. Evident concursul înainte admiterii pe locurile libere.

    Ce e așa greu? De ani de zile plusează unii și alții pe ideea că sunt stresați copiii de examene de admitere (EN nefiind oficial examen de admitere ci de absolvire a gimnaziului, doar că de fapt este).

    V-au trebuit ZECI de ani ca să vă gândiți că poate concursul la admitere e totuși varianta cea mai bună? Când de fapt problema era că la colegiile mult dorite era prea mare concurența și nu putea intra ”cine trebuie”? Iată că acum, cu 50% din locuri ocupate de speciali, vi s-a împlinit dorința!

    Sorin Ion ăsta a zis tare ce gândesc ei toți. Oricum pentru ei nu contează, joacă bambilici prin minister. Cică le pasă de destinele copiilor României…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Concursul de directori la București

Aproape 190 de inspectori școlari și angajați ai inspectoratelor primesc sporuri de 50% mai mari din salariu, pentru că figurează în proiecte PNRR, în timp ce personalul din școli nu este plătit pentru managementul de proiect

Inspectori școlari și angajați ai inspectoratelor primesc salarii cu până la 50% mai mari, pentru că sunt implicați gestionarea investițiilor și/sau reformelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență…
Vezi articolul

OFICIAL Programă pentru o disciplină nouă, la alegerea școlilor, care poate fi studiată din toamnă: “Introducere în Învățare Automată – Machine Learning” / Ce pot face elevii de la clasele a XI-a și a XII-a la această materie

Programa pentru noua disciplină “Introducere în Învățare Automată (Machine Learning)” a fost aprobată pe 14 iunie de către Ministerul Educației, se arată într-un comunicat primit pe redactie@edupedu.ro, trimis de președintele…
Vezi articolul