Secretarul de stat Sorin Ion a declarat că Evaluarea Națională nu ar trebui să includă doar probele la Limba română și Matematică, ci la mai multe discipline. Susținerea examenului în acest mod ar aduce în prim plan informațiile pe care elevii le primesc la clasă, reducând „presiunea pe meditații”, a subliniat el într-un podcast pentru Partida Romilor.
- De precizat că Sorin Ion a făcut aceste declarații în calitate de profesor, făcând „abstracție de poziția de secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării”, poziție pe care o deține 6 ani.
„Ar trebui, la un moment dat, să ajungem la un examen de final de ciclu la mai multe discipline”, a afirmat Sorin Ion, motivând că testarea cunoștințelor pe care elevii le au la Limba română și Matematică reprezintă unul dintre motivele pentru care România are rezultate slabe la testările internaționale.
Susținerea Evaluării Naționale la mai multe discipline ar putea „reduce presiunea pe meditații”, a mai spus acesta: „Când ai examen la Română și la Matematică, poți și este realist să te pregătești suplimentar acasă, cu bani pentru asta. Dacă îi dai examen la 10 discipline, lucrul ăsta ar deveni imposibil și atunci ar fi mult mai relevant ceea ce înveți la școală și s-ar face mult mai ușor”.
Faptul că elevii sunt repartizați la liceu în funcție de notele obținute la acest examen este motivul pentru care Evaluarea Națională este supusă unei „presiuni extrem de mari”, susține el.
„Un mod de admitere ideal, pe care nu știu cât de repede am putea să-l avem, este să susții un examen la mai multe discipline, iar la liceu, dacă păstrăm examenul de final de ciclu ca și criteriu de ierarhizare pentru admiterea la liceu, notele să aibă pondere în funcție de specializare la care vrei să mergi”, a explicat Sorin Ion.
De exemplu, un elev care dorește să se înscrise la profilul Matematică-informatică va susține examenul la Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Limba română și o limbă străină. În calcularea mediei de admitere, notele obținute la disciplinele realiste vor cântări mai mult. Acesta ar fi un examen de admitere „mai degrabă mai orientat către profilul elevului”, a completat acesta.
Amintim că, în mai 2023, Sorin Ion declara că evaluarea de la finalul clasei a VIII-a „și-a pierdut sensul” și a dus la „derapaje în sistem”: „Ea a fost folosită ca element de ierarhizare a copiilor în mod artificial. Nu ăsta era sensul ei inițial. Sensul inițial era să faci atât o analiză de sistem, cât și analiză de a măsura achizițiile, competențele elevului, cum ne place să ne exprimăm acum, la un moment intermediar în parcursul lui școlar”.
Două luni mai târziu a fost promulgată Legea învățământului preuniversitar, legea 198/2023, care păstrează Evaluarea Națională la Limba română și Matematică. Sorin Ion nu a criticat proiectul Ligiei Deca, ci a susținut-o pe fosta ministră.
Anul trecut, acesta a afirmat că Limba română și Matematica au devenit cele mai importante discipline, „din motive de adaptare la sistem, pentru că la clasa a VIII-a susținem Evaluarea Națională, pentru că la bacalaureat pentru o mare parte din copiii noștri, din absolvenții noștri reprezintă probe de examen”.
- „Într-adevăr, în situația ideală, toate (disciplinele – n.red) sunt la fel de importante. În realitate, fără să vrem – și formal, și nonformal – facem niște ierarhizări”, a punctat el.
Sorin Ion este de peste două decenii în funcții de conducere în sistemul educațional și administrativ. Membru PNL, și-a început parcursul managerial ca director de școală în 2004, ulterior conducând un liceu tehnologic, apoi ocupând funcția de inspector școlar de specialitate pentru matematică și, ulterior, inspector școlar general al județului Dâmbovița. Din noiembrie 2020 este secretar de stat în Ministerul Educației, funcție pe care o ocupă de aproape 6 ani, traversând mai multe mandate ministeriale sub miniștrii Monica Anisie, Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca, Daniel David și Mihai Dimian, toți susținuți de PNL. În această perioadă, a avut un rol direct în elaborarea, coordonarea și implementarea unor politici publice majore în educație, inclusiv legislație, metodologii, proceduri administrative și reforme curriculare. Ca secretar de stat responsabil de învățământul preuniversitar, coordonează activitatea inspectoratelor școlare din țară și gestionează relația instituțională dintre minister și unitățile de învățământ. De asemenea, a fost implicat în proiecte naționale și europene din domeniul educației și a avut responsabilități în zona finanțării sistemului și a organizării rețelei școlare.
Redăm declarațiile integrale ale lui Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării
Moderator: Cât de obiectiv poate fi examenul acesta de Evaluare Națională, în condițiile în care copiii susțin doar două probe, Română și Matematică, în raport, pe de o parte cu parcursul lor educațional din gimnaziu – și aici mă refer și la faptul că, în anii trecuți, în ponderea mediei de admitere se lua în calcul și media claselor V-VIII, chiar dacă conta doar 20% sau mai puțin. Pe de altă parte, legat și de faptul că elevii din clasa a V-a și până în clasa a VIII-a studiază o serie de discipline printre care și Fizică și Geografie și Istorie. Și totuși ei nu sunt evaluați sub nicio formă la examenul care asigură trecerea de la gimnaziu la liceu.
Mai apare corelat încă o întrebare: oare părinții acestor copii nu sunt cumva motivați să-și îndrepte copiii spre a învăța mult mai bine disciplinele la care susține valoarea, respectiv matematică și română, în detrimentul altor discipline, doar pentru a fi siguri că respectivii copii vor obține o notă mai mai bună la evaluare?
Sorin Ion: Întrebarea conține și răspunsul. Pentru că ai spus să fac abstracție de poziția de secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, pot să răspund că ar trebui să ajungem la un moment dat și sper că nu foarte târziu și la o formă de evaluare mai complexă decât Limba română și Matematică. Și am să-ți dau și argumente. Din păcate, în momentul de față, în legea 198/2023, evaluarea a rămas tot Limba română și Matematică. Am am modificat substanțial examenul de Bacalaureat.
Acolo știm că generația care începe la toamnă liceul începe pe planuri-cadru noi, programe noi discipline noi. Acolo lucrurile s-au reglat. Personal, cred că și la gimnaziu trebuie să se întâmple astea din mai multe motive. Unu, se creează o separație artificială între discipline importante și discipline mai puțin importante. Eu am mai spus asta o dată în public și am fost foarte criticat, dar nu pentru că le socotesc eu discipline mai importante sau mai puțin importante sau pentru că sunt eu profesor la una din cele două discipline importante, respectiv de Matematică. Dar realitatea asta este: că cele două discipline pun presiune mare pe copii, pun presiune mare pe familie, pe profesorii de disciplinele respective și se creează, din punctul ăsta de vedere, o inechitate.
Doi, ne tot mirăm că obținem rezultate proaste la testele internaționale, care nu seamănă cu testele noastre. Asta ar putea fi o explicație, că ne concentrăm activitatea pe două discipline. Dar mai e o problemă importantă pe care lumea poate n-o sesizează: faptul că Evaluarea Națională are dublu sens. E evaluare de ciclul de învățământ, dar rolul ei fundamental este, de fapt, ierarhizarea pentru admiterea la liceu. Cât timp vom avea acest sistem, presiunea acest examen este extrem de mare.
Moderator: Și care ar fi soluția? Adică n-ar trebui să se ierarhizeze?
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Ba da, dar nu doar la două discipline. Într-o țară ideală, n-ar trebui să facem astfel de ierarhizări, pentru că toate liceele ar trebui să fie egale ca valoare.
Moderator: Adică să susțină fiecare elev admiterea cum am susținut-o eu?
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Nu. Să știi că repartizarea computerizată, paradoxal și cât ea de criticată, este mai corectă decât examenul de admitere la fiecare liceu. Am să dau și un exemplu foarte simplu: eu sunt un elev foarte bun, Am media 10, mă duc și dau examenul de liceu la Colegiul Național „Sf. Sava” și o să iau o medie foarte bună, 9,80. Și nu intru.
Întrebarea este: care este alternativa? Unde voi merge? Voi merge acolo unde rămân locuri. Și atunci de la un liceu de top – problema e că n-ar trebui să existe licee de top și licee slabe – o să ajung fix la extrema cealaltă. Pe când sistemul de repartizare computerizată te duce la următorul liceu ca valoare sau la următorul sau la următorul, că, prin alunecare, te duci acolo unde îți este locul în ierarhie.
Revenind la întrebarea fundamentală, ar trebui, la un moment dat, să ajungem la un examen de final de ciclu la mai multe discipline. Asta ar mai avea un efect: poate că ar mai reduce presiunea pe meditații. Când ai examen la Română și la Matematică, poți și este realist să te pregătești suplimentar acasă, cu bani pentru asta. Dacă îi dai examen la 10 discipline, lucrul ăsta ar deveni imposibil și atunci ar fi mult mai relevant ceea ce înveți la școală și s-ar face mult mai ușor.
Un mod de admitere ideal, pe care nu știu cât de repede am putea să-l avem, este să susții un examen la mai multe discipline, iar la liceu, dacă păstrăm examenul de final de ciclu ca și criteriu de ierarhizare pentru admiterea la liceu, notele să aibă pondere în funcție de specializare la care vrei să mergi. Vrei să mergi la Matematică-informatică, dai examen la Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Limba română, limbă străină și atunci ponderile disciplinelor de tip realist să fie mai mari, pentru că mergi la Matematică-informatică, dar la alt liceu să fie invers și să aibă pondere mai mare Limba română. Asta cred eu că ar fi un mod ideal. Ar fi mai degrabă mai orientat către profilul elevului.
Moderator: Evaluarea actuală, trebuie spus, vizează mai curând redarea unor șabloane.
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Este și nu este. Să știi că mai degrabă la Matematică decât la Limba română. La limba română toată lumea spune că înveți comentarii pe de rost. Ei bine, multă lume n-are curiozitatea să vadă și subiectele în sine, care nu mai sunt deloc așa. E text la prima vedere, este încurajată exprimarea opiniilor personale. S-a mai redus șablonizarea și la Limba română. La Matematică, lucrul ăsta este un pic mai complicat. Totuși, e o știință destul de exactă, dar aici e un subiect în sine, pentru că noi nu facem din toți copiii nici matematicieni și nici viitori profesori. Ei nu învață Matematica ca scop în sine.
16 comments
Abia astept ca elevii romani sa fie evaluati standardizat la cultura generala si sa incepem sa acordam importanta scolii.
Tot respectul acum inca de la invatamantul primar am auzit ca li se spune copiilor sa invete doar romana si matem ca doar nu au alceva la examen.
Ne mai intrebam cum de au aparut atatia „patrioti”???
Sper sa privim spre tarile civilizate si sa conteze inclusiv comportamentul elevilor de gimnaziu.
Ce facem cu elevii care au la clasă un profesor de sport care predă biologie sau istorie pentru că a fost nevoit să-și completeze norma!
Adevăratele probleme nu se vor rezolva!
Buna ziua tuturor! Eu sunt cadru didactic, de 39 de ani lucrez in invatamant si tin minte ca prin anii 2006-2007 elevii de clasa a 8-a sustineau examen EN si la georgrafie si istorie. Intai a fost un singur examen cu itemi din ambele materii, iar ulterior elevii au optat pentru una singura.
Ca entitate decizională, „ministerul” nu ar trebui doar sa administreze ce „este” ci să și gândească ce ” trebuie” …. observand, ca unică entitate care poate avea toate datele necesare .. și formulând soluții
Observam, deci, cu toții, că foarte multe resurse sunt puse la lucru pentru o parte dintre copii, prin aceste meditații plătite „privat”… cu abuz sistematic asupra copilului… timpul lui la 15 ani este ocupat cu cele 6 ore obligatorii la scoala de stat, care, iată, par că fiind „degeaba” , plus 2-3 ore de meditații…
…. prin încercarea disperată a furnizorilor de a nu mai face din meditații ” lux” ci ” bussiness” ( adică nu se mai lucrează cu un elev, doi simultan ci cu zece, online, pe abonament etc)..
.evident, nu e vreo dezvoltare de bussiness naturala, ci gâtuita de acea obligație de respectare de către clientul – elev a obligației de a participa la școala obligatorie ( a, mai puțin la licee precum Lazar, pilotate deci, pragmatic)….
……te face sa te întrebi de ce..?… și de unde a apărut performanta profesionala la acesti profesori?. meditatori….. și de unde au apărut aceștia brusc ?, și de ce nu puteau să facă ce fac acum online, la ” clasă”, de unde de altfel au migrat … sau ? de unde provin acești numeroși profesori de care este plin Facebook – îl și internetul in general, cu oferte din ce in ce mai ieftine, unele dubioase… sau, sa sa spunem, dubios de ieftine….
bun, deci, din ce in ce mai mulți părinți, își rup de la gură să plătească măcar câteva meditații….Efectul este devastator asupra copiiilor care nu fac meditații…. psihologie elementară…..li se pare că astfel ( fara meditatii) sunt neputincioși în ac mare aventura și ” selecție” ” ierarhizată ( cât de toxic este acest termen pt că se referă la o întreagă generație…. prea devreme la 15 ani ……..să știi / să ți se spună mereu că locul tău ar fi in această ierarhie și cam atât)…..
….și acum sa vb despre calitatea ac servicii de matematica online….copilul meu face meditații, deja de câteva luni…..ieri l – am întrebat dacă îmi poate descrie ” domeniul” de definiție al funcției……. ce să vezi, nu a putut, deși are 7,50 la simulare …. misterul s- a lămurit …..la meditații, s- a decis că, pe baza exercițiilor ” tip”, programate cu mare precizie de la an la an ( așa li se spune copiiilor)……. se poate sări peste etapa învățării ” termenilor”, definițiilor….acestor lucruri inutile în contextul evaluării naționale, așa cum arată ac mare probă, momentan……
eu sunt din generația treptei 1+ 2, spre comparație….și poate si atunci existau modele de teste…..
concluzia mea este….? dacă asta mai este matematică și dacă aceasta nebunie cu șablonarea ( deja este dpdv comercial termenul – cheie în vânzarea de meditații)…….. cât de greu este sa se observe ac fenomen…..?
revenind la resurse, teama asta profund comunistă de liberalizare (am văzut în energie, plafonarea….). în educație este subiect tabu……totuși, ? când Ministerul va interveni cu adevărat în circulația resurselor și nu va mai asista pasiv , de la distanță, in fenomenele absolut nefirești pe care le generează?…. este normal ca un elev cu deja zeci de ore de meditații la mate sa nu poată descrie cu numele noțiunea de ” domeniu de definiție” al funcției ( deși, pe de de alta parte, câteva dintre exercițiile ” tip” de la subiectul cu funcții se pare că le poate face, totuși., pe baza simplei recunoașteri a unui tipar……)..
mai pe înțelesul tuturor, unde este controlul de calitate pt ac produs… ” meditații”?….. care , uneori. este ca laptele vândut în pet-ul (bidonul de plastic) vândut la marginea pietii, pe trotuar……?…. da, sunt părinți care nu pot și nu au cum să facă diferența, dar fac. acest efort financiar…..de a plăti locul copilului în ierarhia administrată de minister…..
Cred că ține de toți. De părinți, de elev , de profesorul de la clasa. Este munca de echipa, dar la noi nu se pricepe munca de echipa.
Dar, cel mai rău este că sistemul romanesc face un elev de 14 ani foarte stresat. Nu se poate concentra pe ce își dorește, pentru că examenul la a 8 a este doar din română și matematică.
In care țări europene exista acest examen la 14 ani?
Un pic dacă umblați prin Europa pe la trecerea de la 14 la 15 ani o să vedeți că acest prag educațional e un examen rezonabil, potrivit vârstei, care nu e menit să facă depresii sau anxietăți insuportabile cui nu le-ar fi făcut, oricum, din alte motive.
Totul la noi e despre cum se face schimbarea de la 2 examene la unul mai complex, din mai multe arii, între care nu trebuie să lipsească științele.
O altă schimbare bună ce văd ar fi egalizarea nivelului de pregătire oferit de licee într-o localitate mare, cu stimularea extra a prof f f buni de a lua ore și în licee mai slabe. Așa nu ar mai exista ridicola vânătoare de sutimi la EN.
cred că despre asta este vorba..nu poți da test doar la 2 materii . in vest nu cred că elevii au examenul de la a 8 a atât de drastic..doar din 2 materii, trec fara stres de la gimnaziu la liceu. notele decid și nu un examen la 14 ani. in funcție de notele și parcursul lor decide inspectoratul unde se duc. dar , nu sunt stresați cu examen la 14 ani.
Eu trebuie să „sper”, că nu lucru la MEC. Dumneata de la minister nu speri, ci faci. Cam așa vine treaba.
În clasa a-VIII-a, elevii învață exclusiv la română și la matematică, la celelalte materii, profesorii sunt amenințați de părinți să dea note mari, nu mi se pare normal.
Cred că ar trebui să se ia măsuri în acest sens, urgent!
Unde este elevul in aceasta discutie? Pare ca singurul lui rol este de a suporta viziunile tot mai drastice ale ‘sistemului’ – tot mai multe examene si mai grele/extinse, vina de a nu se ridica practic niciodata la nivelul asteptarilor nici in timpul scolii nici dupa finalizarea acesteia. Binele elevului – inteles in ansamblul sau si ca baza pentru o viata de adult care sa se poata integra cu succes in societate si sa poata aduce beneficii acesteia pe toate planurile – pare sa nu mai existe ca obiectiv al sistemului de educatie si respectiv al actorilor implicati in acesta. Pana la extinderea examenului la infinit de multe materii, ca solutie la un aspect singular, aparent – meditatiile – n-ar fi util sa identifici si ‘ raspunzi’ la cauzele situatiei? Dar primul pas ar trebui sa fie stabilirea unor obiective clare atat a procesului educational in sine, cat si a examenelor. Ca si in orice alta situatie – daca nu stii unde vrei sa ajungi, s-ar putea sa iti para rau cand ajungi acolo.
Pregătire la Română și Matematică se face în particular nu pentru că sunt doar două materii, ci pentru că școala oferă prea puțin sau deloc, dar cerințele la examene sunt maximale! Se vor face meditații și la celelalte materii, dacă vor fi introduse și altele. Mai puțini elevi își vor permite, dar se vor face. Iar consumul psihic pentru acești copii de 14 ani va decola către anxietate și depresie. Dar hei, avem noi un examen doborâtor pentru copiii noștri?! Avem!
Serios, nație care să își urască mai mult copiii eu nu am mai văzut!
La romana sunt cerințe maxime?!?Unde?!?Nivelul este asa slab ca și unul cu CES poate sa ia examenul!!Trebuie sa fii bătut rău de tot în cap ca să ți se para cerințe maxime!!Vai de mama noastră!!
Aveti perfecta dreptate! Si ne mai miram de ce nu mai fac romanii cu pregatire copii, ci doar cei din medii defavorizate. Scoala e un chin, ii tampim de tot daca mai adaugam examene. Vor ajunge sa faca pregatire si la celelalte materii. asa cum se facea si in clasa a 8a cand se dadea examen la geografie si istorie.
Nu se numește degeaba gimnaziu..se numește așa pentru că elevul trebuie sa și găsească pasiunea. Poate să fie bun la mate, romana, dar poate este excelent la chimie sau la fizică.
Fizica incepe de la a 6 , iar chimia la a 7 , când deja devine stresant liceul.
Examenul dat doar din 2 materii îl face pe părinte , nu pe elev sa se focuseze pe cele 2.
revenim la ce voia Funeriu..un parcurs educațional cu niste standarde de evaluare pe parcursul gimnaziului.
Este mai logic să existe macar un test anual standardizat la materii. și în rest voia profesorului. Sa se facă niște medii .
Asta cred ca nu e normal mintal. Cum sa dai evaluare la 10 materii??? Reintrodu, desteptule, tezele cum era inainte si trimestre si nu ai nevoie de 7 mii de simulari si evaluari. Copilul care stie ca are teza este motivat, chiar daca nu intrinsec, dar are o motivatie sa invete. Din 8 note cum sunt acum anual, daca 4 note sunt de 4 il doare la basca. Dar daca doua trimestre o da in bara la teza, ii cam trece lenea.
o teză la ce? la româna și mate? ce faci cu elevul pasionat de arte sau de chimie?