Standardele minimale naționale pentru titlurile de conferențiar și profesor universitar, diploma de doctor și atestatul de abilitare în domeniul chimie sunt contestate de reprezentanți ai Facultății de Chimie din Universitatea din București. Aceștia protestează față de propunerile Comisiei Naționale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, CNATDCU, conform unui comunicat transmis redacției Edupedu.ro de către o profesoară a Facultății de Chimie. Aceasta precizează că protestul a fost asumat prin semnătură în cadrul Adunării Generale a Facultății de Chimie a Universității din București și deschis sub forma unei petiții online, care a fost semnată de către membri ai comunității academice din chimie din toată țara.
- Standardele minimale pentru titlurile de conferențiar și profesor universitar, diploma de doctor și atestatul de abilitare au fost puse în dezbatere publică de Ministerul Educației, cu întârziere, pe 6 martie 2023. Astăzi, 22 martie, este ultima zi în care pot fi trimise propunerile și sugestiile pe adresa de e-mail dgis@edu.gov.ro.
Amintim că universitățile tehnice au criticat modul în care au fost elaborate, la CNATDCU, standardele minimale și structura CNATDCU, pe care au calificat-o drept „greoaie, nefuncțională”, în noiembrie 2023. Acestea contestau abordarea “top-down”, existența unor “excepții dedicate anumitor comisii” și unele prevederi legate de articolele publicate.
Acum, Facultatea de Chimie din Universitatea din București protestează față de propunerile pentru standardele minimale naționale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferențiar și profesor din învățământul superior, atestatului de abilitare, precum și a diplomei de doctor în domeniul Chimie, pentru că „propunerile vădesc o lipsă totală de coerență, erori de exprimare în limba română, o multitudine de distorsiuni, omisiuni și formulări ambigue, având parametri și indicatori în contrast flagrant și discriminatoriu cu celelalte domenii înrudite (fizică, biologie, inginerie chimică, știința materialelor)”, conform comunicatului.
„Noile standarde propuse vor conduce inevitabil în timp la scăderea calității și, în final, la distrugerea învățământului superior de Chimie din România”, se susține în comunicat.
Astfel, conform comunicatului, standardele minimale propuse promovează:
- „Limitarea doar la analiza activității de cercetare pe ultimii 10 ani și eliminarea totală a contribuției activității didactice. Analiza activității candidatului trebuie considerată pe durata întregii sale cariere și trebuie să cuprindă cele două componente, didactică și cercetare, care definesc funcţiile didactice (asistent, lector, conferenţiar și profesor) din sistemul național educațional (precizate în Legea învățământului superior 199/2023, art. 200).
- Discriminarea între publicații de tip non open access (acceptate de CNATDCU) și open access (neacceptate de CNATDCU). Separarea între cele două categorii se face pe baza achitării sau nu a unei taxe de publicare (APC – article processing charge). O astfel de abordare este în contradicție cu promovarea conceptului de OpenScience la nivel naţional și al UE. Singurul criteriu universal valabil trebuie să fie calitatea articolului publicat și nu un criteriu care limitează dreptul la vizibilitatea rezultatelor științifice. Majoritatea taxelor de publicare (APC) pentru publicații de tip open access au fost și sunt achitate din fonduri publice (proiecte de cercetare, fonduri de cercetare alocate Universităților de Ministerul Educației). Tendinţa curentă este cea a “Transformative Journals” adică trecere graduală de la accesare a articolelor pe baza unei taxe de abonament la plata la publicare pentru “open access”, tendință susținută și de ANELIS prin încheierea unor acorduri cu edituri de tradiție.
- Abordarea cantitativă și mai puțin calitativă a activității de cercetare în condițiile de subfinanțare cronică din perioada recentă, dar și în contextul existenței unor dileme etice în legătură cu derularea unor competiții la nivel național.
- Restrângerea libertăţii academice de abordare a unei teme de cercetare cu caracter multidisciplinar şi interdisciplinar prin limitarea publicaţiilor acceptate de CNATDCU la un singur subdomeniu. În prezent, multidisciplinaritatea şi interdisciplinaritatea sunt cuvinte cheie şi criterii esenţiale de evaluare în programele de finanţare a cercetării şi inovării în UE.”
Comunicatul integral cu protestul și observațiile la propunerile CNATDCU – Comisia Chimie 2024, asumate prin semnătură în cadrul Adunării Generale a Facultății de Chimie a Universității din București:
Foto: © Pattanaphong Khuankaew | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.