Standardele minimale pentru titlurile de conferențiar și profesor universitar, diploma de doctor și atestatul de abilitare, puse în dezbatere publică de Ministerul Educației, cu întârziere

21.141 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos / George Călin
Standardele minimale naționale necesare și obligatorii pentru acordarea titlurilor de conferențiar și profesor universitar, a atestatului de abilitare și a diplomei de doctor, propuse de CNATDCU, au fost puse în consultare publică cu întârziere, de către Ministerul Educaţiei. Termenul inițial a fost 1 noiembrie 2023, conform ordinului nr. 6.072, apoi au fost amânate pentru 2 februarie 2024, prin alt ordin de ministru.

Finalizarea standardelor minimale de către comisii era așteptată în decembrie 2023, iar „la sfârșit de ianuarie, probabil, va fi emis ordinul de ministru” prin care acestea să intre în vigoare, declara pentru Edupedu.ro, vicepreședintele CNATDCU Dorel Banabic, pe 23 noiembrie. 

Însă, Guvernul a amânat mai multe măsuri care pun în aplicare legile educației, printre care și standardele minimale naționale, prin OUG nr. 115 din 14 decembrie 2023, Ministerul Educației stabilind ulterior termenul de 2 februarie 2024, prin ordinul de ministru 3.069

Universitățile tehnice au criticat modul în care au fost elaborate, la CNATDCU, standardele minimale și structura CNATDCU, pe care au calificat-o drept „greoaie, nefuncțională”, în noiembrie 2023. Acestea contestau abordarea “top-down”, existența unor “excepții dedicate anumitor comisii” și unele prevederi legate de articolele publicate.

Standardele minimale pentru diploma de doctor, titlurile de conferențiar și profesor universitar și atestatul de abilitare

Propunerile CNATDCU de standarde minimale naționale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferențiar și profesor din învățământul superior, a atestatului de abilitare, precum și a diplomei de doctor, elaborate de CNATDCU în temeiul prevederilor art. 156 alin. (1) lit. a) din Legea învățământului superior nr. 199/ 2023, cu modificările și completările ulterioare:

Standarde minimale naționale pentru Diploma de Doctor
Standarde minimale naționale pentru Conferențiar universitar
Standarde minimale naționale pentru Profesor universitar
Standarde minimale naționale pentru atestatul de Abilitare

„Propunerile și sugestiile cu privire la proiectul supus consultării publice pot fi trimise până în data de 22 martie a.c., inclusiv, pe adresa de e-mail dgis@edu.gov.ro. 

Ulterior acestei consultări publice, standardele minimale naționale necesare și obligatorii vor fi aprobate prin ordin de ministru”, conform Ministerului Educației. 

Citește și:
Reguli noi pentru promovarea în Universități: Pentru funcția de profesor universitar, candidații trebuie să dețină atestatul de abilitare / La fiecare urcare în funcție va trebui un nou certificat și aviz medical, certificat de integritate și cazier judiciar
Regulile de concurs pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din Universități, aprobate de Guvern / Pentru funcția de asistent universitar nu mai este obligatorie diploma de doctorat, este suficientă înmatricularea la un program de doctorat
Universitățile tehnice critică felul cum sunt elaborate, la CNATDCU, standardele minimale pentru acordarea titlurilor de conferențiar și profesor universitar, a atestatului de abilitare și a diplomei de doctor, pe noua lege / Standardele urmează să fie finalizate până la sfârșitul anului și adoptate la începutul lui 2024
Standardele reduse pentru obținerea titlurilor didactice în Drept și restricțiile mai slabe pentru prevenirea conflictului de interese în cazul atestatului de abilitare – confirmate prin decizie definitivă a Înaltei Curți / Hotărârea vine în momentul în care Ministerul Educației pregătește noi norme în aceste domenii

12 comments
  1. “…va asigur ca au coborat standardele substantial. Nu erau grozave nici inainte dar acum cei interesati au atatea portite incat in urmatorii 5 ani veti vedea o explozie de conferentiari si profesori universitari. Cam asta se doreste: cantitate acum, calitatea mai incolo.”

    Mda… Sunt atat de “coborate” standardele, incat e introdusa obligativitatea conducerii obligatoriu ca director (nu si ca responsabil) a mai multe proiecte de cercetare internationale, jumatate din articolele ISI sa fie obligatoriu in Q1 sau Q2 (adica in revistele in care publica si cei din universitatile finantate anual cu miliarde de dolari) etc. Asta pe langa timpul ocupat exclusiv cu activitatile de predare, conducere de lucrari de licenta si disertatie, pregatirea si participarea la practicile studentesti, eforturile de atragere a noi candidati la admitere in fiecare an si N alte activitati care iti consuma aproape integral timpul.
    Foarte “coborate” noile standarde…. Probabil, pe urmatoarele nu le vor mai indeplini decat extraterestrii.

  2. Criteriile difera mult prea mult de la un domeniu la altul! Din punctul asta de vedere nu s-a schimbat nimic de fond!
    In unele domenii chiar au inasprit criteriile, in altele le-au “molesit”. Asta e prostie! Documentele par sa fie o concatenare de fisiere diferite cu fise de evaluare interne diferite, nu doar o separare pe domenii!

    Nu stiu de ce a scris cineva “ca pe vremea lui Funeriu … “, fiindca stiu oameni care “pe vremea lui Funeriu” par sa fi devenit profesori doar pe baza de vechime! Am verificat niste cv-uri, am constatat ca unii care sunt astazi profesori (si de niste ani buni!) abia daca ar bifa criteriile noi pentru conferentiar!
    Ajungi sa fii evaluat de niste oameni care abia ar indeplini ei aceste criterii?
    Si apoi sa vrei sa mai atragi oameni noi? Cand si-asa sunt conditii sa ne alieneze pe o parte dintre cei existenti! Sigur, pare de bun-simt ca un profesor sa fie macar conducator de doctorat, dar cati actuali profesori sunt conducatori sau care au niste teze finalizate? Macar formal, fiindca multi oricum doar semneaza acolo si isi lasa balta doctoranzii, tin cate un lingau pe langa ei, sau pe vreun “recomandat”. Putini, foarte putini sunt oameni decenti din acest punct de vedere.

    Apoi, sunt jurnale bune pe care nimeni nu le-a pus pe lista de “predatory journals” dar care cer taxa. De “fabrici” de publicatii orice om cu minim de bun-simt se fereste, ar trebui si cei care verifica dosarele sa miroasa daca e “gunoi” in dosar sau nu. Nu e clar din documente daca se refera doar la beall’s list sau daca si altele cu taxa!

    Si e absurd ca unora sa le ceri pondere mare de publicatii stiintifice minimizand activitatea didactica, iar altora din alte domenii sa le pui pondere semnificativa fix elaborarea de manuale si lucrari didactice cu minim de activitate de cercetare.

    Si ce e cu lista aia de edituri acceptate pentru manuale? Dintre cele romanesti din lista nu cred ca a auzit nici dracu de ele! Macar editurile universitatilor “mari” sa fie acolo, nu Gigi Print SRL si Leana Consult ART PFA, fiindca eu de cele trei din lista aia nu am auzit pana sa apara acest pdf! Site-ul uneia dintre ele duce intr-o pagina principala apoi primul meniu duce in 404, alta nu are site, iar ailalta publica niste… “lucruri”, cel putin asa le apare in catalogul online. Sigur, toti vrem Kluwer, Springer, Wiley-CH, dar din .ro ?

    Suna bine sa ne aliniem la standarde occidentale, dar avem si restul conditiilor? La noi finantarea e pe cap de vita, pardon! pe cap de student, asa ca e imboldul de a-i trece cumva; oricum ai numar mare de studenti si numar mic de cadre didactice, iar cercetarea in universitar e de subzistenta daca nu esti parte din “grupul care trebuie”, sa nu ne cahcahm pe noi. Faci cercetare din pasiune, in timpul liber, daca mai ai cand dupa ore multe si studenti multi, si mai ales daca ai cu ce! Eventual ajungi teoretician chiar si in universitati tehnice – fix ce ne trebuie!

    Cand rezolvam problema cu mecanismul de finantare – altul decat numarul de studenti? As zice ca asta ar trebui sa fie prioritatea fiindca asta e cauza multor probleme existente!

  3. Aceste standarde reprezinta bomboana de pe coliva invatamantului universitar.
    In unele cazuri s-au dublat cerintele de promovare ceea ce este abuziv.
    Intrebarea logica este urmatoarea: daca intr-un departament un cadru didactic a promovat pe vechile standarde in 2023. In 2024 un alt coleg are valori mult mai mari decat acesta, dar nu indeplineste noile standarde (dublate).
    Cum propun cei de la CNATDCU, ca primul sa fie platit pe un grad superior, desi rezutatele acestuia sunt mai slabe?
    Se poate vedea ca aceste criterii au fost facute intr-un timp scurt si nu reflecta situatia actuala a invatamantului universitar.

    1. Este foarte simplu! Daca ai doborat recordul mondial la saritura cu prajina si ai luat niste bani trebuie sa ii dai inapoi pentru ca peste cativa ani cineva ti-a doborat recordul? Fiecare generatie are de atins standardele existente la un moment dat. Vrei ca unul de 60 de ani sa performeze ca unul de 30?…o va face dar pe seama celor de 30 de ani, punandu-i sa-i scrie articole.

  4. Profesorii se citeaza intre ei si astfel apar si punctajele cu numarul de citari.
    Pentru conf. in inginerie trebuie sa fi sef de grand iar ca sa fi sef de grand cam trebuie sa fi conf.

  5. Comisia de Filologie a făcut o singură modificare importantă, care dezavantajează unii universitari și cercetători, anume separarea 1.1.2 în 1.1.2.1., 1.1.2.2. și 1.1.3. Prin urmare, capitolele la volume tematice și dicționare științifice cuprinse sub 1.1.3. nu vor fi considerate la punctele obligatorii pentru A1 (unde intră doar A 1.1.1 și A.1.1.2.). Modificarea nu este calitativă, dimpotrivă este un mod nejustificat, chiar discriminatoriu de punctare, pentru că autorii de capitole în volume tematice au o originalitate și responsabilitate mai mare sau egală cu originalitatea și responsabilitatea coautorilor de monografii, sinteze etc. de la A.1.1.2.1. și A.1.1.2.2. Mai mult contribuția coautorilor de capitole e vizibilă, în schimb contribuția celor de la A.1.1.2.1. este mascată (ei apar menționați doar pe copertă). Această notație favorizează bunul plac și impostura (mulți sunt trecuți tacit pe copertă, pentru că așa vrea coordonatorul, care nu poate fi contrazis).

    În continuare se mențin unele ambiguități, care favorizează o evaluare subiectivă a contribuției știintifice a candidaților:
    1. Punctajul coautorilor de monografii, sinteze (A 1.1.2) nu reflectă contribuția reală a acestora: un coautor poate să scrie 5 pagini și este punctat la fel ca unul care a scris 100 de pagini. Aproape toate comisiile au propus un algoritm de calcul privind relația dintre punctaj și numărul de autori, numărul de pagini.
    2. Contribuția autorilor de lucrări fundamentale (sub 1.1.4. Coordonator/coautor de dicționare, enciclopedii, atlase) nu intră în calcul pentru punctajul obligatoriu de la A1, ceea ce este aberant și iarăși discriminator față de autorii de ediții critice, sinteze, monografii.
    3. La comunicări, nu se face distincție între numărul celor care susțin o comunicare; n comunicatori pe aceeași comunicare primesc același punctaj;
    4. Nu se specifică ce înseamnă „străinătate”; Chisinăul și Cambridge sunt punctate la fel.
    5. Nu se specifică ce statut au lucrările de vulgarizare, manualele școlare, exercițiile pentru gimnaziu cu care unii au ajuns profesori universitari și CSI și chiar membri în CNATDCU (vezi lista de lucrări a vicepreședintelui CNATDCU). Un conferențiar sau profesor universitar nu scrie lucrări pentru gimnaziu, pentru că acestea reflectă o treaptă de cunoștințe inferioară celei cerute la nivel universitar.
    5. Nu se specifică statutul citărilor la lucrările colective.

    O mulțime de aberații păstrate de o comisie care, după toate aparențele, nu are interes să promoveze excelența.

  6. În perioada ministrului Funeriu au fost standarde minimale mult mai dure. Apoi, verificarea îndeplinirii acestor standarde pt candidați era draconică, imposibil de a fi echivalate sau interpretate. Au fost câțiva ani când au promovat cu adevărat cei care aveau portofoliul științific îndeplinit. E adevărat, cam puțini.

  7. Persoanele care au lucrat la aceste standarde nu au luat in considerare in nici un fel impactul acestora.
    In prezent numarul jurnalelor cu taxa a cunoscut o crestere exploziva. Nu numai editurile nou aparute au introdus jurnale cu taxa, dar si editurile consacrate ca Elsevier si Springer au lansat jurnale cu taxa.
    Restrangerea numarului de jurnale la care se poate publica are o serie de efecte negative.
    1. Se vor publica mult mai putine articole de catre comunitatea stiintifica din Romania.
    2. Numarul de participari la conferinte va scadea drastic.
    3. Numarul de doctori, conferentiari si profesori va scadea.
    4. Atractivitatea profesiei de cadru didactic universitar sau cercetator stiintific va scadea drastic.
    Ar trebui ca sa existe o perioada de gratie in care aceste standarde sa intre in actiune. Daca intra in actiune imediat o mare parte din cadrele universitare care au publicatii pe vechile standarde si care intentionau sa se inscrie la un examen de promovare vor fi sabotate.
    Alt sabotaj ar proveni din impunerea imediata a acestor standarde la evaluarea activitatii stiintifice in mediul universitar.
    Autorii acestor standarde risca sa devina cioclii invatamantului universitar si al cercetarii din Romania.

    1. eu am senzația că au coborât standardele. de ex la informatica pt titlul de Dr , e nevoie de trei publicații din care cel puțin una sa fie un ” c” , ceea ce e f jos …
      până acum era minim un B .
      la Iași se cer minim doua A uri si un B pt summa 🤫🙄
      până la urmă unii fac un doctorat din pasiune deci cine poate, o sa aibă în continuare producție științifică. zic și eu ..
      p.s. debutantul are 4000 adică 800 de euro . in domeniul asta ( info) , nu mi dau seama cum ar putea facultățile să mențină personalul didactic.. nu mai zic să atragă tineri bine pregătiți.
      dacă îmi scapă ceva , aștept clarificări..

      1. In domeniul programarii profesorii buni sunt cei care lucreaza la ultimele standarde insa acestia nu mai au timp de scoala … prin urmare nu prea au cum sa existe prof. in domeniul programarii iar acestia scriu pe site-uri specializate care nu sunt recunoscute de ARACIS.

      2. Ca profesor universitar si fost membru CNATDCU, va asigur ca au coborat standardele substantial. Nu erau grozave nici inainte dar acum cei interesati au atatea portite incat in urmatorii 5 ani veti vedea o explozie de conferentiari si profesori universitari. Cam asta se doreste: cantitate acum, calitatea mai incolo.

        1. Sunteti sigur ca ati inteles cand ati citit propunerile de noi standarde? Am impresia ca nu. La ce panel/domeniu va referiti cand faceti astfel de comentarii? Majoritatea profesorilor sunt oripilati de aceste standarde noi care sunt facute cu dispret fata de munca anterioara si viitoare a candidatilor. Din modul in care judecati rezulta ca habar nu aveti cum arata aceste standarde luate global dar si individual, pe domenii. Nu cunoasteti realitatile din viata academica. Dvs. ati devenit “profesor” cu standardele din 2012 sau celor anterioare celor din 2012? Nu va mai intreb de cele din 2016. “O explozie de conferentiari si profesori universitari” s-a vazut inainte de implementarea standardelor din 2016 si stiau ei de ce. Acum nu se va mai face absolut nicio promovare, asta-i scopul acestor noi standarde!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Agenția Națională Antidrog

Agenția Națională Antidrog: România se află sub media europeană la consumul de droguri în rândul adolescenților, dar peste medie la consumul de tutun. Cât stau adolescenții români pe rețelele sociale

România se situează sub media europeană în ceea ce privește consumul de droguri în rândul adolescenţilor, potrivit unui studiu realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), transmite Agerpres. Astfel, consumul oricărui…
Vezi articolul