Standardele minimale naționale pentru titlurile de conferențiar și profesor universitar, diploma de doctor și atestatul de abilitare în domeniul chimie sunt contestate de reprezentanți ai Facultății de Chimie din Universitatea din București. Aceștia protestează față de propunerile Comisiei Naționale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, CNATDCU, conform unui comunicat transmis redacției Edupedu.ro de către o profesoară a Facultății de Chimie. Aceasta precizează că protestul a fost asumat prin semnătură în cadrul Adunării Generale a Facultății de Chimie a Universității din București și deschis sub forma unei petiții online, care a fost semnată de către membri ai comunității academice din chimie din toată țara.
- Standardele minimale pentru titlurile de conferențiar și profesor universitar, diploma de doctor și atestatul de abilitare au fost puse în dezbatere publică de Ministerul Educației, cu întârziere, pe 6 martie 2023. Astăzi, 22 martie, este ultima zi în care pot fi trimise propunerile și sugestiile pe adresa de e-mail dgis@edu.gov.ro.
Amintim că universitățile tehnice au criticat modul în care au fost elaborate, la CNATDCU, standardele minimale și structura CNATDCU, pe care au calificat-o drept „greoaie, nefuncțională”, în noiembrie 2023. Acestea contestau abordarea “top-down”, existența unor “excepții dedicate anumitor comisii” și unele prevederi legate de articolele publicate.
Acum, Facultatea de Chimie din Universitatea din București protestează față de propunerile pentru standardele minimale naționale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferențiar și profesor din învățământul superior, atestatului de abilitare, precum și a diplomei de doctor în domeniul Chimie, pentru că „propunerile vădesc o lipsă totală de coerență, erori de exprimare în limba română, o multitudine de distorsiuni, omisiuni și formulări ambigue, având parametri și indicatori în contrast flagrant și discriminatoriu cu celelalte domenii înrudite (fizică, biologie, inginerie chimică, știința materialelor)”, conform comunicatului.
„Noile standarde propuse vor conduce inevitabil în timp la scăderea calității și, în final, la distrugerea învățământului superior de Chimie din România”, se susține în comunicat.
Astfel, conform comunicatului, standardele minimale propuse promovează:
- „Limitarea doar la analiza activității de cercetare pe ultimii 10 ani și eliminarea totală a contribuției activității didactice. Analiza activității candidatului trebuie considerată pe durata întregii sale cariere și trebuie să cuprindă cele două componente, didactică și cercetare, care definesc funcţiile didactice (asistent, lector, conferenţiar și profesor) din sistemul național educațional (precizate în Legea învățământului superior 199/2023, art. 200).
- Discriminarea între publicații de tip non open access (acceptate de CNATDCU) și open access (neacceptate de CNATDCU). Separarea între cele două categorii se face pe baza achitării sau nu a unei taxe de publicare (APC – article processing charge). O astfel de abordare este în contradicție cu promovarea conceptului de OpenScience la nivel naţional și al UE. Singurul criteriu universal valabil trebuie să fie calitatea articolului publicat și nu un criteriu care limitează dreptul la vizibilitatea rezultatelor științifice. Majoritatea taxelor de publicare (APC) pentru publicații de tip open access au fost și sunt achitate din fonduri publice (proiecte de cercetare, fonduri de cercetare alocate Universităților de Ministerul Educației). Tendinţa curentă este cea a “Transformative Journals” adică trecere graduală de la accesare a articolelor pe baza unei taxe de abonament la plata la publicare pentru “open access”, tendință susținută și de ANELIS prin încheierea unor acorduri cu edituri de tradiție.
- Abordarea cantitativă și mai puțin calitativă a activității de cercetare în condițiile de subfinanțare cronică din perioada recentă, dar și în contextul existenței unor dileme etice în legătură cu derularea unor competiții la nivel național.
- Restrângerea libertăţii academice de abordare a unei teme de cercetare cu caracter multidisciplinar şi interdisciplinar prin limitarea publicaţiilor acceptate de CNATDCU la un singur subdomeniu. În prezent, multidisciplinaritatea şi interdisciplinaritatea sunt cuvinte cheie şi criterii esenţiale de evaluare în programele de finanţare a cercetării şi inovării în UE.”
Comunicatul integral cu protestul și observațiile la propunerile CNATDCU – Comisia Chimie 2024, asumate prin semnătură în cadrul Adunării Generale a Facultății de Chimie a Universității din București:
Foto: © Pattanaphong Khuankaew | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Standardele minimale pentru titlurile de conferențiar și profesor universitar, diploma de doctor și atestatul de abilitare, puse în dezbatere publică de Ministerul Educației, cu întârziere
Reguli noi pentru promovarea în Universități: Pentru funcția de profesor universitar, candidații trebuie să dețină atestatul de abilitare / La fiecare urcare în funcție va trebui un nou certificat și aviz medical, certificat de integritate și cazier judiciar
Regulile de concurs pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din Universități, aprobate de Guvern / Pentru funcția de asistent universitar nu mai este obligatorie diploma de doctorat, este suficientă înmatricularea la un program de doctorat
Universitățile tehnice critică felul cum sunt elaborate, la CNATDCU, standardele minimale pentru acordarea titlurilor de conferențiar și profesor universitar, a atestatului de abilitare și a diplomei de doctor, pe noua lege / Standardele urmează să fie finalizate până la sfârșitul anului și adoptate la începutul lui 2024
Standardele reduse pentru obținerea titlurilor didactice în Drept și restricțiile mai slabe pentru prevenirea conflictului de interese în cazul atestatului de abilitare – confirmate prin decizie definitivă a Înaltei Curți / Hotărârea vine în momentul în care Ministerul Educației pregătește noi norme în aceste domenii
Alexa Stănescu
Ștefan Lefter
Redacția
Ioana Nicolescu și Mihai Peticilă
17 comments
Ard gazul degeaba si iau bani degeaba de la stat ăștia cu chimia.
Locul lor e la fier vechi alături de fostele combinate chimice.
Azi chimicalele se aduc din import, nu mai e cazul sa vă faceți că munciți. Nu faceți nimic de fapt.
Sunt absolvenți de facultate de chimie care nu știu nici formula azotului și evident lucrează șoferi barmani și cameriste. Aveți un caz real în investigația recorder din 2020 de la direcția apelor romane Iași, unde o chimista fosta barmaniță cu pile se angajase acolo și nu se știa nici simbolurile chimice. Directorul a făcut reclamație și dupa invetsigatiile apărute de rușine fosta barmaniță și-a dat demisia.
Mai bine să investim în it că e de viitor și servicii nu in trecut.
Ai dreptate. Chimia inseamna doar amestecul de substanțe din import. Cu IT-ul o sa te și îmbraci, o sa și mănânci ce-ai produs cu el, o sa înghiți medicamente preparate de IT. Tik Tok e viitorul!
Reacția Facultății de Chimie este absolut normală, din păcate destul de singulară…!
Și totuși, profesorii cu expertiză în managementul calității nu au reacționat! Surprinzător … de neplăcut!
1. Denumirea de „standard ” pentru ce este numit cu mare pompă „standarde minimale” este o gravă eroare, aproximativ egală cu întreaga legislație a ”asigurării calității în educație”.
Standardul (conceptul în sine) are definiție consacrată stabilită cu ceva timp în urmă de adevărații specialiști în standarde „ Ghidul ISO/CEI 2: 1996 defineste standardul ca fiind un document, stabilit prin consens si aprobat de catre un organism recunoscut, care asigură, pentru uz comun si in mod repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activitati sau rezultatelor lor, cu scopul de a se obtine gradul optim de ordine intr-un anumit context” (citat).
Prin urmare, „standardele minimale” (puse în consultare publică) nu sunt decât „condiții obligatorii ” pe care trebuie să le îndeplinească candidații la accesarea unor funcții didactice/doctorat/abilitare.
Aceste condiții descriu, repet, INTRĂRILE în sistemul educațional (prin funcția didactică accesată) și deloc „gradul optim de ordine ” în contextul activității didactice respective.
2. Standardul ar trebui construit pe anumite principii și să aibă exact scopul definiției mai sus menționată, astfel încât îndeplinirea lui să conducă în final la atingerea scopului descris: obținerea unui nivel optim pentru activitatea didactică desfășurată. Aspecte subliniate în petiția facultății de chimie.
3. F. important este ca standardul să fie elaborat de specialiști în domeniu, PRIN CONSENS CU TOATE PĂRȚILE INTERESATE și pe două elemente fundamentale: realitățile românești și cerințele/tendințele europene în domeniul respectiv!
„Standardele minimale” emise în „consultare publică” nu îndeplinesc nici pe departe aceste aspecte: nivel optim, cerințe eu., realități ro, consens…..
Ce păcat ! Încă cel puțin (viitori) 10 ani pierduți….
@Marius drozdar. “Facultatea de chimie înseamnă facultatea de someri.” Serios? Facultatea de chimie? Dar ce zici de Facultatea/Facultatile de geologie (Bucuresti, Iasi, Cluj etc.) de geologie? Cu maximum 5-10 studenti in fiecare an, a ajuns o veritabila pepiniera de someri cu diploma. E drept, sunt si avantaje: poti sa nu te duci la ore, oricum esti sigur ca vei promova si cu nota mare. In schimb, profesorii “infloresc” pe bani grei, totul pe baza unor lucrari stiintifice inutile, fara vreo aplicabilitate practica. Habar nu au (si nici ca le pasa) de ceea ce cer acum companiile din strainatate pentru ca in Romania geologia este moarta si ingropata pe vecie!
Noroc ca sunt extrem de “utile” facultatile de Filosofie, Sociologie si altele asemenea (inclusiv aiurelile de tip Jurnalism, Geografie etc.). Am ajuns tara care importa pana si patrunjel, ne-am pus pe butuci toata agricultura si industria, am dat altora pe gratis toate resursele, in schimb producem pe banda rulanta filosofi si sociologi destinati McDonalds-urilor, dupa absolvire. Toate loazele care nu sunt in stare de nimic serios si sunt in cautarea unei diplome (complet inutile) in conditii de efort zero sau minimal, si fara sa produca absolut nimic practic si util, acolo se inscriu.
Tarii cat mai multi filosofi si sociologi pe metru patrat!
“Conceptului de OpenScience”, o imbecilitate fără niciun căpătâi.
A dat prilejul unor loaze sa publice (in sfarsit!) chestii de mare valoare (mulți bani, nu doar doi) în jurnalele unor edituri care au făcut un business din prostie + vanitate.
Transmiteţi-le va rog mesajul dvs. cu “imbecilitatea” celor de aici:
https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2023/05/23/council-calls-for-transparent-equitable-and-open-access-to-scholarly-publications/
După cum a tot fost dovedit, conceptele conform carora muncesc doar unii dar beneficiază toți de rezultate sunt falimentare, chiar fără niciun căpătâi.
Omoara tocmai competitia care ar trebui sa genereze progres.
Este și cazul situatiei de fata, respectiv al “cercetarii”din ROU, în care foarte mulți “cercetatori” fără niciun rezultat notabil pana de curând, au devenit peste noapte mari savanți de renume mondial publicând (doar) pe bani într-o zi cat altii intr-un an: noua specie de feti-frumosi.
Cine face cariera platind ca sa fie publicat nu ar trebui sa ceara sau sa aiba nevoie de leafa de la stat, funcții, grade profesionale și alte beneficii care vin cu recunoașterea profesionala.
xquant , te și pricepi, se vede , vai de steluța ta cu ‘ articolașe’ cu tot.
csf . daca nu i duce capul pe IT isti , mai dă le tu oleacă de minte .
chimia e limba moartă , bădie.
Oare de ce mai ard gazul ăștia cu domeniile trecutului gen chimie și acum? N-au unde lucra mai productiv?
Tovarășa savant de renume mondial academician profesor doctor inginer Elena Ceaușescu îi cheamă langa ea.
Facultatea de chimie înseamnă facultatea de someri.
Stimate Drojdier, chimie inseamna procesorul telefonului de pe care ai scris prostiile astea, bateria lui, ecranul lui. Chimie inseamna saorma pe care ai bagat-o mai devreme la burdihan, țoalele luate de la mall. Chimie inseamna medicamentele pe care le iei ca să îți treacă mahmureala.
Standardele să fie cât mai ridicate, desigur… Să fim cât mai drastici; criteriile să fie cât mai sus la nivel european ! Sună bine, dar doar pe hârtie !
În realitate, cât investeşte România în cercetare ?
https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20231201-2
Unde-i România pe graficul Eurostat ? Are un triumfător prim loc (din coadă…), cu o alocare aproape constantă de fonduri pe tot deceniul 2012-2022 ! Fiind constant pe ultimul loc, nu-i de mirare că înaintea României sunt Malta, Cipru, Bulgaria… Comparativ, Ungaria stă excelent, alocă de aproape 3 ori cât România.
Mergem mai departe, să vedem cifre: câţi bani s-au alocat şi au fost cheltuiţi pentru cercetare de instituţii de învăţământ superior (evident, s-au putut cheltui banii care au fost alocaţi, nicio instituţie de stat nu poate cheltui mai mult decât are alocat): https://insse.ro/cms/ro/tags/comunicat-cercetare-dezvoltare
_În 2022 ( https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/activ_cd22r.pdf , tabel 1) total pe “Sectorul învăţământ superior” : 616.4 milioane lei pentru un număr de 20103 salariaţi în activitatea de cercetare-dezvoltare (tabel 2 din acelaşi document .pdf). Dacă împăţim, ies 30662 RON per capita pe an pentru fiecare salariat din învăţământul superior care face cercetare. În euro (rotunjind 1euro = 5RON), fiecare cercetător poate folosi anual, în medie, 6132 euro pentru a-şi desfăşura activitatea de cercetare….
_În 2021, acelasi calcul, (515.2 milioane lei pentru 19034 cercetători din învăţământul superior) duce la 5413.5 euro per capita pe an
_2020: 4551.5 euro per capita per an
_2019: 5684.3 euro per capita per an
_2018: 5012.3 euro per capita per an
_2017: 4808.1 euro per capita per an
_2016: 4384.9 euro per capita per an
_2015: 6423.8 euro per capita per an
Cum stau alte state UE ? Să zicem Franţa: https://publication.enseignementsup-recherche.gouv.fr/FR/theme/recherche/
_În 2021, ( https://www.enseignementsup-recherche.gouv.fr/sites/default/files/2023-12/ni-sies-2023-10-30741.pdf tabel 2) 5602 milioane euro pentru (tabel 3 din acelaşi .pdf) 75232 cercetători din cadrul învăţământului superior. Adica, o medie per capita per an de … 74463 euro !
_în 2020 ( https://www.enseignementsup-recherche.gouv.fr/sites/default/files/2022-12/ni-sies-2022-15-25855.pdf , tabel 2) 5354 milioane euro pentru (tabel 3) 75000 cercetători. O medie de 72580 euro per capita per an.
Calculul poate continua pentru alocarea bugetară franceză, dar un lucru e clar: comparând cele 2 state UE, Franţa vs. România, un cercetător francez din învăţământul superior a avut de unde să investească în cercetare o sumă de 13.8 ori mai mare pe an faţă de un român în 2021, sau de 15.7 ori mai mare în 2020.
Devine din ce în ce mai clar că în România lipseau doar standardele cât mai drastice pentru a “pune biciul” pe “puturoşi” !
Şi acum să reformulăm totul sub forma unui banc:
“Dorel” vrea să-şi cumpere maşină europeană nouă, la cele mai drastice standarde de performanţă, depăşindu-l chiar pe Jean-Jacques ! Câţi bani are-n buzunar Dorel ? 4551-5413 euro… Jean-Jacques ? 75580-74463 euro. Ce maşină nouă poate să-şi cumpere Dorel ? Dealer-ul îi râde-n nas ! Îi prezintă totuşi o variantă performantă de trotinetă ! Jean Jacques ? Eeee, la 75000 euro are de unde alege !
Epilog: Dorel e totuşi ambiţios din care-afară şi nu se lasă: îşi propune nişte standarde atât de ridicate, încât şi numai dând din picioare pe trotinetă tot “o să-i ia faţa” lu’ Jean-Jacques lăsându-l în urmă într-un nor de praf !
Realist, nu ?
Niste analfabeti rămași în aceste facutati chimice lipsite total de aplicativitate și eficientă și în direcțiile alea de chimie de prin minister. Daca și ei au zis că au articole și decrete de funcționare și evaluare in limbaj cu greșeli gramaticale. Distorsiuni și extorsiuni, asta înseamnă azi știință propusă de acești chimicieni plus facultăți producătoare de șomeri sau chiar fără studenți cum vrea celebrul academician alchimist de renume intergalactic Marius Andrush.
Ar fi trebuit desființate odată cu soții Ceaușescu marii ctitori ai chimiciei comuniste sa nu mai consume banii statului degeaba doar că sa aibă unii salariu.
Dacă nu ar fi murit la Târgoviște as fi crezut ca acest comentariu e scris de Elena Ceaușescu supărată pe colegii ei academicieni și chimiști. Ce ați fumat stimata doamnă? Pare marfă puternică.
Impresionant de “bine” mai stiti lumea chimiei… Presupunand ca nu mai sunteti la varsta cand invatati chimie, macar vreo analiza medicala cred ca va faceti, ca sa nu mai spun de cate facilitati atingeti si au legatura cu chimia. Pentru informarea dv. , studentii chimisti formati la Iasi isi gasesc joburi pe piata muncii, inclusiv in Romania. Ca sunt prea multe facultati de chimie fata de numarul de candidati si ca lipsa unei selectii duce si la absolventi slabi, e deja alt subiect.
Cred ca vreți sa spuneți “chimiști”, nu chimicieni. Nici nu cred ca exista cuvântul asta. Repet,nu cred. Nu e ca la fizica, fizician.
O reactie normala. Așteptam ceva similar și pentru celelalte domenii.
De exemplu, la Informatica, titlul de doctor se poate obține cu exact 3 articolașe, publicate cam oriunde.
La Fizica, și mai dur: 2 articole, dar unul poate fi o prezentare orală la o conferință, plus IF>0.5…
Matematica? 1 (un) articol, și 1 (una) prezentare la o manifestare științifică.
La Chimie sunt, deja, mai serioși: doua articole cu doctorandul prim autor și coordonatorul co-autor, în reviste cu AIS, pentru satisfăcător (de observat ca ceilalți nu indica acest tip de clasificare). Adică se mai cere și ceva calitate, nu cantitate, ca la ceilalți…