Stresul “psihic, social și tehnic”, lipsa metodologiei pentru școala online și timpul insuficient pentru organizarea lecțiilor au fost cele mai mari dificultăți reclamate de către profesori în privința predării la distanță, în pandemie, potrivit unui studiu pe această temă realizat de Consorțiul Universitaria, care reunește cinci dintre cele mai mari universități din România. Lucrurile au evoluat considerabil în atitudinile față de școala online, iar pedagogia a ajuns să primeze, ca interes, în fața tehnologiei, pe parcursul ultimelor 12 luni, a spus pentru Edupedu.ro Ovidiu Pânișoară, reprezentant al Universității din București și participant la realizarea studiului. Pe de altă parte, el arătat că o chestiune anume a rămas relativ constantă, conform profesorilor participanți: capacitatea diferită a elevilor cu rezultate bune sau mai puțin bune la învățătură de a se adapta la tehnologia școlară.
- Consorțiul Universitaria și Universitatea din București au dat publicității câteva date preliminare din studiu, la care au participat, în faza de “ieșire din școala online” din februarie a.c., peste 10.000 de profesori din învățământul preuniversitar. Datele sunt comparate cu cele ale unui studiu realizat în primăvara anului trecut, la care au participat 6.000 de profesori.
Raportul va fi finalizat peste câteva săptămâni, urmând să fie comparate detaliat cele două sondaje, după cum a spus pentru Edupedu Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului pentru Formarea Profesorilor din cadrul Universității din București și participant la realizarea studiului.
Acesta semnalează două dintre comparațiile-cheie, una referitoare la modul cum profesorii se raportau la pedagogie și tehnologie în martie 2020, respectiv în februarie 2021; a doua – referitoare la modul cum, în opinia profesorilor, elevii cu rezultate bune, respectiv mai puțin bune continuă să se adapteze diferit la tehnologia școlară.
- În martie 2020, profesorii erau mai preocupați de tehnologia pe care erau nevoiți să o folosească, “nu erau interesați de aspectele pedagogice din spatele predării online. După un an, au învățat să facă tot felul de inferențe, de ce un lucru funcționează sau nu, acum sunt mult mai preocupați” de actul pedagogic în raport cu tehnologia, “au început să realizeze cât de importantă e pedagogia din spatele tehnologiei”.
- Pe de altă parte, în cazul elevilor, “după un an de zile nu sunt mari diferențe între ceea ce ne ridica multe semne de întrebare în 2020: elevii cu rezultate foarte bune și bune s-au adaptat ușor la tehnologia școlară, dar elevii mai slabi la rezultate s-au adaptat mai greu și la școala online. Acest lucru rămâne valabil după un an de zile. (…) O mică explicație dată de noi: elevii cu rezultate mai slabe foloseau tehnologia, pentru divertisment de exemplu, dar nu au folosit tehnologia didactică. Erau nativi digitali, știau să lucreze cu tehnologia, dar nu și cu tehnologia de învățare. Acest model a rămas valabil” în opinia profesorilor participanți la studiu.
Studiul, despre motivația profesională a profesorilor:
Pentru 10% dintre cadrele didactice, motivația față de profesie a scăzut, 30% spun că motivația pentru cariera didactică a crescut în urma experienței școlii online, în timp ce pentru jumătate motivația a rămas neschimbată.
Despre adaptarea la instrumentele online disponibile:
„ (…) Peste trei sferturi dintre cei chestionați spun că decizia asupra alegerii platformei de e-learning a fost luată de către conducerea școlii sau a aparținut inspectoratului (puține cadre didactice considerând că această opțiune le-a aparținut); totuși, doar 34% dintre cei chestionați afirmă că s-au limitat la aceste platforme recomandate oficial, restul de două treimi spunând că au apelat și la alte platforme.
Despre aspectele care influențează predarea în contextul trecerii la online:
În martie 2020, primau aspectele tehnice (57%). În februarie 2021, primează aspectele pedagogice (60%, în creștere de la 38% în martie 2020)
Dificultățile întâmpinate de profesori în cadrul predării la distanță (pe o scală de la 1 la 4):
- Nivelul de stres psihic, social, tehnic: 2.59
- Lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea și desfășurarea activităților online: 2.39
- Insuficient timp pentru planificarea/ organizarea lecțiilor: 2.36
- Lipsa unui computer suficient de performant: 2.27
- Lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale: 2.27
- Lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare: 2.25
- Lipsa unui spațiu adecvat (acasă) pentru realizarea de activități didactice: 2.23
Dificultățile întâmpinate de elevi, în opinia cadrelor didactice, în cazul predării la distanță (tot pe o scală de la 1 la 4):
- Dificultăți tehnice – de acces, conectare, afișare: 2.86
- Lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii: 2.85
- Nivelul insuficient al competențelor digitale: 2.74
- Lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învățare: 2.74
- Lipsa unui spațiu adecvat pentru realizarea de activități de învățare online: 2.70
- Acces limitat la Internet: 2.66
Despre dezvoltarea socio-emoțională a copiilor:
44% dintre profesori sunt de acord și 37% sunt de acord parțial că aceasta este influențată negativ. 15% nu sunt de acord.
- Consorțiul Universitaria reunește cinci dintre cele mai mari universități din România – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București.
Foto deschidere: Photo 190933908 © Eakrin Rasadonyindee – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.