Stresul “psihic, social și tehnic”, lipsa metodologiei pentru școala online și timpul insuficient pentru organizarea lecțiilor au fost cele mai mari dificultăți reclamate de către profesori în privința predării la distanță, în pandemie, potrivit unui studiu pe această temă realizat de Consorțiul Universitaria, care reunește cinci dintre cele mai mari universități din România. Lucrurile au evoluat considerabil în atitudinile față de școala online, iar pedagogia a ajuns să primeze, ca interes, în fața tehnologiei, pe parcursul ultimelor 12 luni, a spus pentru Edupedu.ro Ovidiu Pânișoară, reprezentant al Universității din București și participant la realizarea studiului. Pe de altă parte, el arătat că o chestiune anume a rămas relativ constantă, conform profesorilor participanți: capacitatea diferită a elevilor cu rezultate bune sau mai puțin bune la învățătură de a se adapta la tehnologia școlară.
- Consorțiul Universitaria și Universitatea din București au dat publicității câteva date preliminare din studiu, la care au participat, în faza de “ieșire din școala online” din februarie a.c., peste 10.000 de profesori din învățământul preuniversitar. Datele sunt comparate cu cele ale unui studiu realizat în primăvara anului trecut, la care au participat 6.000 de profesori.
Raportul va fi finalizat peste câteva săptămâni, urmând să fie comparate detaliat cele două sondaje, după cum a spus pentru Edupedu Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului pentru Formarea Profesorilor din cadrul Universității din București și participant la realizarea studiului.
Acesta semnalează două dintre comparațiile-cheie, una referitoare la modul cum profesorii se raportau la pedagogie și tehnologie în martie 2020, respectiv în februarie 2021; a doua – referitoare la modul cum, în opinia profesorilor, elevii cu rezultate bune, respectiv mai puțin bune continuă să se adapteze diferit la tehnologia școlară.
- În martie 2020, profesorii erau mai preocupați de tehnologia pe care erau nevoiți să o folosească, “nu erau interesați de aspectele pedagogice din spatele predării online. După un an, au învățat să facă tot felul de inferențe, de ce un lucru funcționează sau nu, acum sunt mult mai preocupați” de actul pedagogic în raport cu tehnologia, “au început să realizeze cât de importantă e pedagogia din spatele tehnologiei”.
- Pe de altă parte, în cazul elevilor, “după un an de zile nu sunt mari diferențe între ceea ce ne ridica multe semne de întrebare în 2020: elevii cu rezultate foarte bune și bune s-au adaptat ușor la tehnologia școlară, dar elevii mai slabi la rezultate s-au adaptat mai greu și la școala online. Acest lucru rămâne valabil după un an de zile. (…) O mică explicație dată de noi: elevii cu rezultate mai slabe foloseau tehnologia, pentru divertisment de exemplu, dar nu au folosit tehnologia didactică. Erau nativi digitali, știau să lucreze cu tehnologia, dar nu și cu tehnologia de învățare. Acest model a rămas valabil” în opinia profesorilor participanți la studiu.
Studiul, despre motivația profesională a profesorilor:
Pentru 10% dintre cadrele didactice, motivația față de profesie a scăzut, 30% spun că motivația pentru cariera didactică a crescut în urma experienței școlii online, în timp ce pentru jumătate motivația a rămas neschimbată.
Despre adaptarea la instrumentele online disponibile:
„ (…) Peste trei sferturi dintre cei chestionați spun că decizia asupra alegerii platformei de e-learning a fost luată de către conducerea școlii sau a aparținut inspectoratului (puține cadre didactice considerând că această opțiune le-a aparținut); totuși, doar 34% dintre cei chestionați afirmă că s-au limitat la aceste platforme recomandate oficial, restul de două treimi spunând că au apelat și la alte platforme.
Despre aspectele care influențează predarea în contextul trecerii la online:
În martie 2020, primau aspectele tehnice (57%). În februarie 2021, primează aspectele pedagogice (60%, în creștere de la 38% în martie 2020)
Dificultățile întâmpinate de profesori în cadrul predării la distanță (pe o scală de la 1 la 4):
- Nivelul de stres psihic, social, tehnic: 2.59
- Lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea și desfășurarea activităților online: 2.39
- Insuficient timp pentru planificarea/ organizarea lecțiilor: 2.36
- Lipsa unui computer suficient de performant: 2.27
- Lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale: 2.27
- Lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare: 2.25
- Lipsa unui spațiu adecvat (acasă) pentru realizarea de activități didactice: 2.23
Dificultățile întâmpinate de elevi, în opinia cadrelor didactice, în cazul predării la distanță (tot pe o scală de la 1 la 4):
- Dificultăți tehnice – de acces, conectare, afișare: 2.86
- Lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii: 2.85
- Nivelul insuficient al competențelor digitale: 2.74
- Lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învățare: 2.74
- Lipsa unui spațiu adecvat pentru realizarea de activități de învățare online: 2.70
- Acces limitat la Internet: 2.66
Despre dezvoltarea socio-emoțională a copiilor:
44% dintre profesori sunt de acord și 37% sunt de acord parțial că aceasta este influențată negativ. 15% nu sunt de acord.
- Consorțiul Universitaria reunește cinci dintre cele mai mari universități din România – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București.
Foto deschidere: Photo 190933908 © Eakrin Rasadonyindee – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
C.I.
Redacția
Ioana Nicolescu
3 comments
Cred și eu că sunt stresați la ce miniștrii a avut și are această țară și la ce generații precare trebuie să educe…….
Spunea Câmpeanu că nu sunt profesorii pregătiți să predea. Ce să vezi doar cei din liceu și gimnaziu, ăia din universitar sunt genii are dreptate la prietenii pe care îi are ………
La noi în țară prea ușor se ajunge profesor universitar și prea ușor se iau doctoratul. Eeeee ia ghiciți cine dau aceste acorduri? Ăia din universitar. SĂ VĂ FIE RUȘINE ÎNCOMPETENȚILOR! CRED CĂ TOȚI PROFESORII UNIVERSITARI AR TREBUI SĂ MEARGĂ SĂ FACĂ STUDII ÎN STRĂINĂTATE IAR DIPLOMELE SĂ FIE LUATE PE MERIT.
Acest studiu este oportun, util si deosebit de important iar concluziile sale ar trebui sa determine cat mai rapid masuri corective si preventive adecvate – de preferat chiar optime – din partea factorilor de decizie implicati…. In plus, acest studiu ar trebui continuat si aprofundat in invatamantul superior. Sugerez in bloc mai jos cateva probleme si unele solutii nementionate in rezultatele studiului…
1.Prezentarea obiectiva (nepublicitara, realizata de un organism neutru) si comparativa a caracteristicilor tehnice esentiale ale tuturor platformelor informatice oferite de distribuitorii autorizati in Romania scolilor si universitatilor noastre… Din pacate, OG 21/1992 privind protectia consumatorilor a respins clauzele autorilor privind testarea comparativa a produselor oferite pe piata romaneasca desi aceasta testare functioneaza de decenii in statele membre ale UE…
2.Stabilirea unor criterii tehnice si obiective de selectie a acestor platforme (eventual cu precizarea conditiilor financiare si de comercializare stabilite de distribuitori)… In definitiv, exceptand argumentele publicitare, orice asemenea platforma informatica nu face altceva decat sa faciliteze transmiterea bidirectionala – intre mai multi emitenti si destinatari – a imaginilor (statice si dinamice), a sunetelor si a textelor, cu posibilitati si capacitati diferite de generare, organizare si stocare a fisierelor aferente…. Avantajele si dezavantajele fiecarei platforme informatice sunt numeroase si pot fi importante, chiar decisive, daca ele sunt evaluate si mai ales descoperite obiectiv inainte de achizitie de catre cei interesati in utilizarea lor (fara argumentele publicitare sau comerciale oferite de distribuitori), de preferat cu asistenta profesorilor/ inginerilor de tehnologia informatiei..
3.Adoptarea unor standarde la nivel de scoala sau universitate privind atat echipamentele si sistemele informatice utilizabile in cadrul acesteia cat si caracteristicile fisierelor uzuale transferate prin acestea, avand in vedere atat diversificarea continua a ofertelor comerciale actuale cat si absenta unor criterii si evaluari comparative credibile.
4.Evaluarea (prin ANCOM si alte organisme specializate) a modului de acoperire de catre operatorii de comunicatii, a teritoriului national, mai ales in marile orase, cu retele de Internet fix sau mobil, precum si verificarea capacitatii acestor retele de-a face fata traficului de date mult crescut in conditiile telelucrului in pandemie.
5.Selectionarea platformelor informatice de introdus intr-o scoala/ universitate si adoptarea procedurilor de lucru aferente si in functie de unele detalii aparent neesentiale cum sunt: necesitatea evitarii diversitatii (mai ales nesustenabile prin mentenabilitatea posibila), descurajarea si identificarea fraudelor si tentativelor de fraude ale elevilor/ studentilor la evaluarile online, securitatea informatiei transmise prin platformele informatice si chiar utilul catalog electronic (inventat de 3 decenii dar, se pare, respins in Romania, desi are avantaje inestimabile in comunicarea in timp util a profesorilor cu parintii si educabilii (elevii si studentii)…. [comentariu editat pentru a elimina majusculele]
De “stres tehnic” nu am mai auzit pana acum. O fi vreo legatura cu KO tehnic ?!
Puteau sa-i zica tehnoctres sau stres tehnologic sau si mai corect stres cauzat de tehnologie.
“Platforma de elearning” este un eufemism. Prastiile alea gen Google Meet, Zoom si altele asemenea nu sunt platforme de elearning. De Moodle, care e cat de cat o platforma de elearning, probabil nu a auzit nimeni si oricum si-ar fi prins urechile pe acolo. Ca sa nu mai zic de blended learning care e un fel de science fiction.
“au apelat și la alte platforme” – nu cred ca au facut asta, cred ca se refera la activitatile interactive online, pe care unii le-au platit din propriul buzunar. In lipsa unui vocabular pentru online toata lumea vede “platforme”.
“știau să lucreze cu tehnologia, dar nu și cu tehnologia de învățare” – asta este o interpretare de 2 bani. Cauzele sunt altele, nu ma astept sa le explice un prof de scoala.
Bag de seama ca unora (30%) le-a cam placut experienta online, asa cum a fost, mai mult streaming decat elearning. Si cred ca asta e bine.