Alexandru Nicolae de la Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a explicat de ce nu figurează și scriitoare pe lista recomandărilor pentru profesori: „Trebuie să fim realiști cu propria istorie intelectuală. Femeile au scris foarte puțin în secolul al XIX-lea”, a spus Nicolae Alexandru, membru în grupul autorilor care au scris programa pentru clasa a IX-a, pusă în transparență, în cadrul prezentării oficiale a programei din partea Ministerului Educației, joi, 27 noiembrie.
- Amintim, participanții la un sondaj realizat printre elevi arată că programa de Bacalaureat promovează o imagine deformată a femeilor cu „stereotipuri de gen care nu mai corespund valorilor contemporane”. Elevii cer introducerea mai multor opere scrise de femei și dau și câteva exemple
- Programa școlară pentru clasa a IX-a la limba și literatura română, pusă în transparență, a stârnit critici în spațiul public: Profesorul Liviu Papadima a recomandat „refacerea componentei de literatură, integral. Profesoara Lidia Mîrzac spune că programa „ar trebui să fie o barcă de salvare pentru elevii care se îneacă în analfabetism funcțional„
Lingvistul și cercetătorul Alexandru Nicolae de la Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, membru al grupului de 30 de profesori autori ai programei de clasa a IX-a, pusă în dezbatere recent, a justificat de ce nu există scriitoare pe lista de recomandări făcută de grupul de specialiști care a scris documentul.
„Trebuie să fim realiști cu propria istorie intelectuală. Femeile au scris foarte puțin în secolul al XIX-lea”, a spus Georgescu. De remarcat încă că în programă sunt două femei scriitoare recomandate: Cella Serghi și Ana Blandiana.
El a făcut referire însă la scriitoare române în anumit context temporal, având în vedere că noua abordare a programei de clasa a IX-a este una „diacronică”, adică urmează evoluția în timp a istoriei literare.
Coordonatoarea grupului, Oana Fotache Dubălaru, decan Facultatea de Litere, Universitatea din București a spus că discuțiile sunt „încă deschise” privind recomandările de lectură.
Redăm dialogul pe acest subiect din cadrul prezentării de la Ministerul Educației
Nicolae Alexandru Cosmin, cercetător la Institutul de Lingvistică: E o dezbatere publică și formală, și informală. Și apar întrebări de tipul „de ce nu avem în clasa a IX-a scriitori femei”?
Oana Fotache Dubălaru, coordonatoarea grupului: Scriitoare…
Alexandru Nicolae, Institutul de Lingvistică: Da, trebuie să fim onești cu propria noastră istorie intelectuală. Femeile au scris foarte puțin, nu au fost publicate în secolul al XIX-lea. Sunt foarte puține exemple de scriitori femeie. Sofia Nădejde, de exemplu, dar e un caz izolat.
Oana Fotache Dubălaru, coordonatoarea grupului: Cred că rămâne deschisă discuția și ne putem propune… Asta e rolul dezbaterii publice, până la urmă să îmbunătățim în timpul pe care îl avem această propunere pe care o facem.
Daniel Georgescu, inspector MEC: Însă nu a fost o opțiune în acest sens, să precizăm, o opțiune de excludere în mod clar. Apoi trebuie să mai precizăm că acel grupaj de autori, acele nume care sunt menționate acolo apar sub titlul recomandări de autori. Prin urmare trebuie să lămurim și acest aspect: nu există obligația de a include toți acei autori sau și există opțiunea aceasta de a alege dintre autorii respectivi sau de a propune alți autori a căror creație este în profilul epocii și pe de altă parte, raportat la ceea ce ați menționat, grupul de lucru își va continua activitatea pentru elaborarea programelor la celelalte clase și prezența scriitoarelor va fi evident ..
Oana Fotache Dubălaru: Mult mai consistentă”.
Informații de context
Programa școlară pentru clasa a IX-a la limba și literatura română, pusă în transparență, până în 13 noiembrie, a stârnit critici în spațiul public: profesorul Liviu Papadima a recomandat „refacerea componentei de literatură, integral.
Lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026 propune o abordare diacronică, adică urmează evoluția în timp a istoriei literare și pornește de la basme și letopisețe scrise de cronicari, cu text mult mai rigid: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi.
Profesorul de Limba și literatura română Emil Munteanu, co-fondator Alecart spune că „o programă de Română care transformă literatura în muzeu riscă să îndepărteze adolescenții. Clasa a IX-a ar trebui să fie despre descoperire, identitate și sens personal”.
La rândul său, profesoara Lidia Mîrzac spune că programa ar trebui să fie o barcă de salvare pentru elevii care se îneacă în analfabetism funcțional.
La întrebarea programa școlară de Limba și literatura română trebuie să fie atractivă pentru elevi? Coordonatoarea autorilor: „Ne gândim la elevi, dar școala nu e doar despre plăcere. Orice conținut poate fi atractiv sau insipid, în funcție de profesor.
Într-un sondaj realizat anul trecut de elevi de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Ploiești, 93,7% dintre elevi au declarat că programa actuală promovează o imagine incorectă a personajelor feminine, perpetuând stereotipuri de gen care nu mai corespund valorilor contemporane, se mai arată în document.
Elevii nu contestă importanța operelor tradiționale – aceștia cred că trebuie să le fie oferite mai multe perspective, subliniază Bianca. Cercetarea sa nu propune eliminarea textelor clasice, ci o revizuire a modului în care acestea sunt predate, însoțită de introducerea unor texte scrise de autoare femei care să completeze imaginea literaturii române.
Câteva din exemplele din document sunt Elena Văcărescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Lucia Demetrius, Gabriela Adameșteanu, Herta Muller, Sofia Nădejde, Ana Blandiana, Ioana Pârvulescu, Nora Iuga, Otilia Cazimir, Magda Isanos, Cella Serghi, Magda Isanos, Ștefania Velisar Teodoreanu, Martha Bibescu, Doina Ruști, Simona Popescu, Rodica Ojog-Brașoveanu, Tatina Țîbuleac.