Alianțele universitare europene devin cei mai importanți promotori ai schimbării în învățământul superior, dar universitățile au nevoie de sprijin atât din partea Comisiei Europene, cât și din partea statelor, consideră Universitatea din București într-o serie de comentarii pe marginea Strategiei Europene pentru Universități, strategie promovată la nivel UE. Instituția românească afirmă, în poziția sa, că este nevoie de o abordare curriculară nouă și notează că se alătură proiectului de pilotare a Diplomelor Europene.
Universitatea din București, ca parte a alianței europene Civis, publică această poziție în ideea de poziționare ca participant activ la dezbaterea privind viitorul învățământului superior european, în condițiile în care, săptămâna aceasta, rectorul Marian Preda a luat parte la o consultare inițiată de comisarul european pentru Educație, Mariya Gabriel, pe tema dezvoltării micro-creditelor în universitățile europene.
În documentul de poziție prezentat oficial joi, universitatea bucureșteană apreciază că principalele probleme cu care se confruntă instituțiile de învățământ superior sunt cele ce țin de armonizarea legislativă, care să permită dezvoltarea programelor comune de studii și recunoașterea învățării în aceste programe.
UB consideră statutele legale ale alianțelor europene, care sunt un element central în strategia menționată, drept “instrumente valoroase” pentru identitatea academică transnațională. Dar instituția notează că e nevoie să fie asigurată “continuitatea identităților individuale” ale universităților incluse în alianțe, “cu respectarea particularităților culturale și a specificațiilor academice proprii fiecăreia”.
Despre alianțele europene, Universitatea din București apreciază că acestea sunt importante pentru “testarea principalelor proiecte de reformă europeană: unități de învățare flexibile care să ducă spre micro-credite (micro-credentials), flexibilizarea curriculei academice și a proceselor de învățare, deschiderea ofertei educaționale către studenții non-tradiționali, accentuarea mobilității și a schimburilor culturale și, cu atât mai mult, dezvoltarea programelor comune de studii și a Diplomelor Europene”.
Formele de sprijin necesare pentru astfel de comunități academice, potrivit UB:
- Din partea Comisiei Europene: surse sustenabile de finanțare, instrumente europene operaționalizate, dialog intens cu factorii de decizie, consultări cu actorii implicați în schimbare
- Din partea statelor membre: armonizarea legislativă și metodologică în acord cu nevoile identificate în diversele demersuri de inovare propuse la nivel european, asigurarea unor instrumente financiare și structurale clare la nivel național pentru stimularea excelenței și inovării, oferirea unor surse adiționale de finanțare competițională pentru universitățile implicate în aceste procese transformaționale.
Poziția UE, integral:
Noua Strategie Europeană pentru Universități
Strategia europeană a fost propusă de Comisie la începutul acestui an și prevede 4 obiective majore cu orizont de timp 2024:
- Întărirea dimensiunii europene în învățământul superior
- Sprijin pentru universități ca faruri pentru stilul de viață european
- Sprijin pentru universități ca agenți ai schimbării
- Întărirea rolului pe care universitățile îl au în poziționarea UE ca lider global
Cele patru inițiative-cheie avute în vedere:
- Inițiativa Universităților Europene, al căror număr va crește
- Diplomele europene, care urmează să fie emise la nivel național, dar care vor atesta rezultatele de învățare ca parte a unui program de cooperare european
- Statut legal pentru alianțele instituțiilor europene de învățământ superior, inclusiv pentru Universitățile Europene, statut care să faciliteze cooperarea între aceste instituții
- Legitimația europeană de student.