Universitatea din București își prezintă poziția în dezbaterea privind viitorul învățământului superior european: alianțele sunt cheia, dar au nevoie de sprijin inclusiv financiar din partea Comisiei și a statelor / Identitatea universităților să fie protejată

1.044 de vizualizări
CIVIS Open Lab
Uni-Buc / Foto: Universitatea din București
Alianțele universitare europene devin cei mai importanți promotori ai schimbării în învățământul superior, dar universitățile au nevoie de sprijin atât din partea Comisiei Europene, cât și din partea statelor, consideră Universitatea din București într-o serie de comentarii pe marginea Strategiei Europene pentru Universități, strategie promovată la nivel UE. Instituția românească afirmă, în poziția sa, că este nevoie de o abordare curriculară nouă și notează că se alătură proiectului de pilotare a Diplomelor Europene.

Universitatea din București, ca parte a alianței europene Civis, publică această poziție în ideea de poziționare ca participant activ la dezbaterea privind viitorul învățământului superior european, în condițiile în care, săptămâna aceasta, rectorul Marian Preda a luat parte la o consultare inițiată de comisarul european pentru Educație, Mariya Gabriel, pe tema dezvoltării micro-creditelor în universitățile europene.

În documentul de poziție prezentat oficial joi, universitatea bucureșteană apreciază că principalele probleme cu care se confruntă instituțiile de învățământ superior sunt cele ce țin de armonizarea legislativă, care să permită dezvoltarea programelor comune de studii și recunoașterea învățării în aceste programe

UB consideră statutele legale ale alianțelor europene, care sunt un element central în strategia menționată, drept “instrumente valoroase” pentru identitatea academică transnațională. Dar instituția notează că e nevoie să fie asigurată “continuitatea identităților individuale” ale universităților incluse în alianțe, “cu respectarea particularităților culturale și a specificațiilor academice proprii fiecăreia”.

Despre alianțele europene, Universitatea din București apreciază că acestea sunt importante pentru “testarea principalelor proiecte de reformă europeană: unități de învățare flexibile care să ducă spre micro-credite (micro-credentials), flexibilizarea curriculei academice și a proceselor de învățare, deschiderea ofertei educaționale către studenții non-tradiționali, accentuarea mobilității și a schimburilor culturale și, cu atât mai mult, dezvoltarea programelor comune de studii și a Diplomelor Europene”.

Formele de sprijin necesare pentru astfel de comunități academice, potrivit UB:

  • Din partea Comisiei Europene: surse sustenabile de finanțare, instrumente europene operaționalizate, dialog intens cu factorii de decizie, consultări cu actorii implicați în schimbare
  • Din partea statelor membre: armonizarea legislativă și metodologică în acord cu nevoile identificate în diversele demersuri de inovare propuse la nivel european, asigurarea unor instrumente financiare și structurale clare la nivel național pentru stimularea excelenței și inovării, oferirea unor surse adiționale de finanțare competițională pentru universitățile implicate în aceste procese transformaționale. 
Poziția UE, integral:
Noua Strategie Europeană pentru Universități

Strategia europeană a fost propusă de Comisie la începutul acestui an și prevede 4 obiective majore cu orizont de timp 2024:

  • Întărirea dimensiunii europene în învățământul superior
  • Sprijin pentru universități ca faruri pentru stilul de viață european
  • Sprijin pentru universități ca agenți ai schimbării
  • Întărirea rolului pe care universitățile îl au în poziționarea UE ca lider global

Cele patru inițiative-cheie avute în vedere:

  • Inițiativa Universităților Europene, al căror număr va crește
  • Diplomele europene, care urmează să fie emise la nivel național, dar care vor atesta rezultatele de învățare ca parte a unui program de cooperare european
  • Statut legal pentru alianțele instituțiilor europene de învățământ superior, inclusiv pentru Universitățile Europene, statut care să faciliteze cooperarea între aceste instituții
  • Legitimația europeană de student.
Citește și:
Marian Preda, rectorul Universității din București, la o întâlnire inițiată de comisarul european pentru Educație: Utilizarea micro-creditelor și a micro-certificatelor poate oferi un acces mai larg studenților non-tradiționali și studenților cu cerințe educaționale speciale, la experiențe valoroase de învățare
Strategia propusă la nivel UE pentru universități, ce prevede extinderea Universităților Europene și diploma europeană, salutată cu unele rezerve de asociațiile internaționale din domeniu

1 comentariu
  1. “principalele probleme cu care se confruntă instituțiile de învățământ superior sunt cele ce țin de armonizarea legislativă, care să permită dezvoltarea programelor comune de studii și recunoașterea învățării în aceste programe.”

    Principala problema cu care se confrunta toate universitatile e lipsa cronica de finantare, bataia de joc totala in ceea ce priveste dotarile, infrastructura de laborator, echipamentele etc. Nu aiurelile si vorbele goale de tip CIVIS, care nu produc nimic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Admitere 2022. De ce să alegi Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș? Ai 7 facultăți, cu specializări ca medicină, informatică, drept, litere, management, finanțe-bănci sau administrație publică (P)

Universitate recunoscută pe plan național și internațional, are în structura sa șapte facultăți menite să satisfacă pe deplin dorințele persoanelor interesate de o carieră în domeniile: sănătate, inginerie, informatică, arhitectură,…
Vezi articolul

Marian Popescu, Centrul de Integritate al Universității din București, despre frauda de la Drept: E șocant numărul / Frauda nu mai e adesea o “tentație”, ci un mod normal, fără tresăriri morale, ale multora de a înșela / Digitalul a mărit laxitatea morală

“Mi se pare că e scandalos că 45 de tineri în anul I s-au grupat pentru a comite o fraudă. E șocant numărul, e șocant că e vorba de Drept…
Vezi articolul

Protecția mediului, dezvoltarea sustenabilă și esențializarea culturii în Europa post-pandemică, ideile proiectelor premiate de Universitatea din București în cadrul Local CIVIS Days 2021

Protecția mediului, dezvoltarea sustenabilă și esențializarea culturii în Europa post-pandemică, sunt câteva dintre ideile proiectelor premiate de Universitatea din București în cadrul Local CIVIS Days 2021, anunță instituția. Seria de…
Vezi articolul